Administrația americană condusă de Donald Trump a făcut un pas decisiv care riscă să altereze profond eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice. Joi, agenția federală însăși a anunțat abrogarea „endangerment finding”, o decizie științifică fundamentală adoptată în 2009 și care, timp de aproape două decenii, a stat la baza unui set complex de reguli menite să limiteze emisiile de gaze cu efect de seră în Statele Unite. Această modificare semnalează o schimbare radicală în abordarea Washingtonului față de mediul înconjurător și alinierea cu o linie de politică mai relaxată față de normele de protecție a atmosferei.
### Un pion important în reglementările de mediu, eliminat
Decizia administrativă de a renunța la „endangerment finding” face parte dintr-un efort mai amplu de a relaxa cadrul legal care vizează reducerea poluării din sectorul energetic. În 2009, sub administrația lui Barack Obama, această constatare a fost emisă pentru a reafirma știința conform căreia emisiile de dioxid de carbon și alte gaze cu efect de seră reprezentau un pericol pentru sănătatea publică și pentru ecosisteme, statând la baza reglementărilor de limitare a acestor emisii.
Acest declic jurisprudencial a permis autorităților să justifice implementarea unor reguli drastice, precum standardele pentru centralele electrice și vehicule, subliniind legătura directă între poluare și schimbările climatice. În lipsa acestei constatări, însă, procesele legale pot fi blocate sau reduse în severitate, ceea ce poate avea consecințe grave asupra eforturilor de reducere a amprentei de carbon a Statelor Unite.
### Posibile consecințe și reacții la nivel global
Decizia anunțată nu a fost primită cu entuziasm de către activiștii de mediu, care avertizează că reducerea reglementărilor în domeniul emisiilor de gaze cu efect de seră va accelera procesul de încălzire globală. „Aceasta nu este doar o schimbare tehnică sau politică, ci un semnal clar că administrația refuză să considere știința și impactul pe care îl avem asupra planetei”, afirmă un reprezentant al unui ONG de profil.
De partea cealaltă, susținătorii conservatori ai deciziei argumentează că această mișcare va reduce birocrația excesivă și va stimula economia, prin crearea unui spațiu mai larg pentru sectorul energetic și pentru investițiile private. În viziunea lor, măsura permite, de fapt, o mai mare libertate pentru companii și limitează intervențiile guvernamentale, considerate uneori inutile.
Este de remarcat că această schimbare intervine într-un moment critic, în care alte state, precum China, Uniunea Europeană și India, continuă să investească masiv în tehnologii curate și în politici ambițioase de reducere a emisiilor. În aceste condiții, poziția Statelor Unite devine mai ambiguă, riscând să compromită eforturile globale de a limita încălzirea planetei la nivelul recomandat de comunitatea internațională.
### Perspectives și provocări viitoare
Anunțul de joi va trece printr-un proces de analiză și poate chiar de provocări legale, iar reacțiile din mediul politic și cel științific vor fi, cel mai probabil, diverse. Cu toate acestea, măsura reflectă o tendință clară de retragere din angajamentele asumate anterior în cadrul acordurilor globale pentru climă, precum Acordul de la Paris.
În timp ce administrația Trump insistă asupra faptului că această decizie va favoriza creșterea economică și libertățile individuale, criticii avertizează despre efectele de durată asupra ecosistemelor și sănătății publice. Într-un context global în care schimbările climatice devin tot mai evidente și cu impact tot mai grav, decizia departamentului federal marchează un moment de cotitură, cu potențial de a reconfigura relația Statelor Unite cu mediul înconjurător și cu comunitatea internațională.
