Președinția SUA amenință cu retragerea totală a sprijinului pentru Irak în cazul reintegrării fostului premier Nouri al-Maliki
Tensiunile din Irak escaladează pe măsură ce administrația americană a avertizat în mod clar că sprijinul Washingtonului pentru statul irakian va fi revocat dacă fostul premier Nouri al-Maliki va fi reinstalat în funcție, o mișcare considerată de americani ca fiind periculoasă pentru stabilitatea regională și pentru obiectivele strategice ale SUA în Orientul Mijlociu. Anunțul a fost făcut oficial marți, într-un context în care situația politică din Irak devine tot mai instabilă, după alegerile legislative din octombrie 2021 și tensiunile continue dintre diferite facțiuni etnice și religioase.
Ce impact ar avea reinstalarea lui Nouri al-Maliki?
Nouri al-Maliki, fostul premier al Irakul între anii 2006 și 2014, a fost o figură controversată, cunoscut pentru politicile sale dure, care au generat critici din partea opoziției și a comunității internaționale. În ultimele luni, zvonurile despre posibilitatea ca el să revină în forță în cercurile decizionale au regenerat discuții aprinse în rândul politicienilor irakieni și ai partenerilor externi, mai ales că șefii de guvern provin din coaliții diferite și unele pun presiune pentru schimbarea staff-ului guvernamental.
Pentru Washington, însă, reapariția lui Maliki reprezintă un risc major de escaladare a violențelor și de destabilizare a unei țări deja marcată de conflicte interne. “Din cauza politicilor și a ideologiilor nebune ale lui Nouri al-Maliki, dacă va fi ales, Statele Unite ale Americii nu vor mai ajuta Irakul”, a transmis marți un oficial american de rang înalt, sub anonimat, în contextul în care Administrația Biden intenționează să trimită un mesaj clar cu privire la poziția sa fermă față de aceste opoziții politice.
Reacții din partea comunității internaționale și a actorilor locali
Reacțiile din Irak la această poziție a Washingtonului au fost mixte. Unii lideri politici, mai pronouți împotriva influenței externe, își exprimă îngrijorarea că o eventuală decizie de a bloca politicienii favoriți de comunitățile etnice sau religioase va adânci criza politică existentă și va împinge țara spre un episod de instabilitate și mai mare. În același timp, aliații occidentali și regionali ai Irakul s-au pronunțat pentru menținerea unui echilibru, însă toate părțile par să fi înțeles că fenomenul politică irakiană rămâne extrem de fragil.
De partea cealaltă, Maliki însuși a rămas tăcut în ultimele săptămâni, însă presiunile din partea susținătorilor săi și jocurile de putere din interiorul coalițiilor politice continuă să mențină o stare de incertitudine profundă. În acest context, cea mai mare grijă a comunității internaționale este ca situația să nu se deterioreze în acea zonă, unde conflictele din ultimii ani au lăsat urme adânci și au alimentat tensiuni interetnice și religioase.
Perspective și implicații pe termen lung
Washingtonul pare decis să mențină o poziție fermă, dorind să evite o reinstalare care ar putea deschide o cale către o reapariție a politicii lui Maliki, considerată de mulți ca fiind asociată cu tendințe autoritare și cu politici considerate a fi contrare valorilor democratice și stabilității regionale.
Rămâne de văzut dacă aceste avertismente vor avea efectul scontat sau dacă forțele politice irakiene vor insista în continuare pentru reinstalarea fostului premier, indiferent de consecințe. În orice caz, administrația Biden a transmis deja un semnal clar că orice tentativă de a submina eforturile internaționale de stabilizare a Irakului va avea costuri serioase, inclusiv retragerea sprijinului strategic și financiar de la cea mai importantă putere intervenționistă în regiune. Într-un context global tensionat, viitorul politic al Irakului continuă să fie influențat de deciziile potențialelor acte de forță și de alianțele interne și externe care se conturează în jurul acestui conflict de voințe.
