Profesorii din învățământul românesc sunt din ce în ce mai hotărâți să-și exprime nemulțumirile, iar această tendință se reflectă clar în recentul sondaj realizat de Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET”. Potrivit rezultatelor, peste 74% dintre cei care au răspuns la chestionar sunt dispuși să participe la o eventuală grevă generală, dacă situația nu va fi remediată în domeniu. Aceste cifre conturează un semnal clar despre nivelul de insatisfacție în rândul personalului didactic, o stare de spirit care, în ultimele luni, s-a intensificat pe fondul nemulțumirilor legate de salarii, condiții de lucru și o serie de măsuri gestionate controversat de autorități.
Rezultatele sondajului: o expresie a frustrărilor profesorilor
Chestionarul a fost deschis online între 14 și 31 ianuarie și s-a adresat unui număr de peste 17.000 de angajați din sistemul de învățământ, ceea ce reprezintă o proporție semnificativă din personalul didactic și auxiliar. În ciuda faptului că răspunsurile au fost anonime, indicatorii indicați în raportul Federației reflectă o voce clară și puternică a celor direct afectați de politicile educaționale din ultimii ani.
„Chestionarul a fost anonim, răspunsurile fiind confidențiale, ceea ce a permis respondentilor să-și exprime liber opinia”, explică reprezentanții Federației. Acest lucru a contribuit la obținerea unei fotografii exacte a percepției din teren și a nivelului de disponibilitate pentru proteste, inclusiv grevă.
Rezultatele sunt halucinante și totodată alarmante pentru factorii de decizie: aproape trei sferturi dintre respondenți au afirmat că sunt dispuși să participe la o grevă dacă greutățile din sistem nu vor fi rezolvate. În context, mai mult de 50% dintre cei chestionați au declarat că problemele cele mai stringente rămân salariile insuficiente și condițiile precare de lucru, aspecte pe care autoritățile, de-a lungul timpului, nu le-au gestionat pe măsura așteptărilor.
Nemulțumirile accumulate, un semnal de alarmă pentru guvern
Această stare de nemulțumire nu survine din senin. De ani de zile, cadrele didactice din România reclamă salarii sub nivelul minim european, sistemul de educație fiind afectat de subfinanțare cronică, precum și de reforme adesea nereflectate în beneficiile angajaților. În condițiile în care salariile din învățământ sunt adesea criticate pentru că nu pot acoperi nevoile de bază, iar condițiile de lucru sunt adesea precare, povara nemulțumirii s-a acumulat și a ajuns la punctul de rupere.
Situația actuală confirmă totodată un trend îngrijorător: profesorii aproape că își pierd răbdarea și își reafirmă disponibilitatea de a se mobiliza pentru a-și face cunoscute cererile. La începutul acestui an, sindicaliștii avertizaseră despre posibilitatea declanșării unor proteste dacă autoritățile nu vor relua discuțiile legate de majorări salariale și de măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor din școli.
Ce urmează în contextul tensiunilor din învățământ
Deși lipsa unui răspuns concret din partea guvernului a accentuat sentimentul de frustrare, oficialitățile au declarat că se vor analiza cu atenție rezultatele sondajului și intenționează să inițieze discuții pentru a găsi soluții. Dar, în condițiile în care un număr atât de mare de profesori sunt dispuși să recurgă la proteste, orice decizie tardivă sau neadecvate riscă să perturbe și mai mult procesul educațional, deja afectat de pandemie și de alte crize repetitive.
Ce va urma depinde, în mare măsură, de reacția autorităților și de înțelegerea situației din teren. Într-un moment în care profesia de dascăl devine tot mai dificilă, exprimarea nemulțumirilor prin proteste ar putea fi boicotată de un număr semnificativ de specialiști, hotărâți să aprindă lumini în peisajul adesea sumbru al sistemului educațional românesc. Rămâne de văzut dacă, până la urmă, guvernul va reuși să găsească armonia între necesitatea reformelor și respectul pentru eforturile salariatului din învățământ.
