România, campioană la tinerii blocați: Educație și muncă, două lumi separate
Analiza datelor EUROSTAT scoate la iveală o realitate dură pentru tinerii din România: țara noastră conduce detașat în Uniunea Europeană la capitolul tineri care nu învață și nici nu muncesc. Un studiu consistent realizat de specialiștii de la Consilium Policy Advisors Group (CPAG) arată că tranziția de la educație la muncă este blocată, cu consecințe grave pentru viitorul economic și social.
România înregistrează cea mai mică rată de participare simultană a studenților la educație și pe piața muncii din UE, doar 1,2%. Aceasta contrastează puternic cu media europeană de 11,6% și cu țări precum Olanda și Islanda, unde procentele depășesc 30%. În același timp, țara noastră se confruntă cu cea mai mare rată NEET (Not in Education, Employment, or Training), adică tineri care nu sunt încadrați în muncă și nici nu urmează un program de educație sau formare profesională – 19,4%, aproape dublu față de media UE de 11%.
Educație fără legătură cu piața muncii
Studiul CPAG arată că sistemul educațional românesc pare să funcționeze izolat de realitățile pieței muncii. Aproape 97% dintre tinerii din învățământul formal nu au nicio legătură cu piața muncii, în timp ce media europeană este de 71,4%. Această separare rigidă îngreunează tranziția de la studiile universitare sau liceale către un loc de muncă.
Un alt aspect îngrijorător este legat de inactivitatea tinerilor NEET. Majoritatea acestora, aproximativ 14%, nu sunt interesați să caute un loc de muncă, ci sunt pur și simplu inactivi. Doar 5,4% dintre ei caută activ un loc de muncă, ceea ce indică o descurajare profundă. Reintegrarea pe piața muncii este dificilă: doar 1% dintre tinerii inactivi și 8% dintre cei șomeri reușesc să se angajeze într-un trimestru, cele mai scăzute rate din UE.
Femeile, victimele sistemului
Un aspect care ar trebui să ridice semne serioase de întrebare este impactul disproporționat al acestei situații asupra femeilor. Ele reprezintă 63% din totalul NEET-urilor. Studiul CPAG subliniază că decalajul de gen este de 11,2 puncte procentuale, de peste cinci ori mai mare decât media europeană. Responsabilitățile de îngrijire a copiilor și dezavantajele structurale din zonele rurale contribuie la această situație.
Părăsirea timpurie a școlii este un alt factor major. Aproximativ 24% dintre tinerii adulți nu au calificări secundare superioare, aproape dublu față de media OCDE. În plus, satisfacția salarială este un obstacol important. 44% dintre tineri consideră că salariile mici reprezintă principala barieră în calea angajării, iar doar 27,5% dintre tinerii angajați sunt mulțumiți de remunerația lor.
Emigrația este, de asemenea, o amenințare. Un procent alarmant de 66% dintre tineri exprimă atitudini orientate spre emigrare, iar 28% intenționează să plece din țară în următoarele 12 luni. Cei mai predispuși să plece sunt tinerii sub 25 de ani, locuitorii din mediul rural și cei cu un nivel scăzut de educație, ceea ce agravează și mai mult criza.
În prezent, se lucrează la elaborarea unor politici publice care să abordeze aceste probleme, dar efectele se vor vedea pe termen lung.
