Gara de Nord devine scena unui adevărat coșmar pentru mii de călători, într-o zi în care infrastructura feroviară din Capitală suferă o blocadă fără precedent. Tabela electronică, de obicei un indicator util pentru pasageri, s-a transformat într-o placă de avertizare roșie total – afișând timpi de așteptare pentru trenurile care depășesc chiar și două ore, o situație aproape inedită pentru această gară, principalul nod feroviar al țării. Blocajul impus de avariile majore la rețeaua de contact a rețelei feroviare, provocate de vegetația prăbușită pe Magistrala 300, împiedică circulația normală a trenurilor dinspre Moldova, Ardeal și zona metropolitană a Capitalei.
Întârziere enormă și zădărnicirea planurilor navetiștilor
Conform datelor oficiale, situația a fost critică încă din primele ore ale zilei. La ora 07:38, tabela din Gara de Nord arăta negru pe alb amploarea dezastrului: cel mai afectat tren era IRN 1658, ce vine din Vatra Dornei, cu o întârziere de 140 de minute, iar legătura internațională IRN 401, ce leagă Kiev, Chișinău și București, înregistra o întârziere de 130 de minute. Nici trenurile venite din vestul țării nu au scăpat de efectele colapsului, trenul IRN 1642 de la Satu Mare fiind întârziat cu 100 de minute.
Pentru mulți navetiști, aceste întârzieri au însemnat blocarea completă a planurilor de a ajunge la serviciu. Trenurile regionale, cele mai utilizate pentru drumul zilnic spre București, fie au fost oprite în câmp, fie în gări adiacente, lăsând mii de oameni captivi la kilometri distanță de destinație. De exemplu, trenul R 7032 de la Urziceni întârzie 120 de minute, iar trenul privat RE 11552, operat de Astra Trans Carpatic, care vine din Adjud, are aceeași întârziere. În plus, trenul RE 5025 de la Ploiești Sud nu s-a mai prezentat decât după o întârziere de circa 100 de minute, lăsând pasagerii în suspans și fără alternative rapide de transport.
Originea crizei: o noapte de coșmar pe șine
Inimaginabilul început a fost în noaptea de duminică spre luni, la ora 02:11, când dispeceratul a înregistrat o cădere de tensiune între Crivina și Brazi, pe firul I, după ce un copac a fost doborât de vânt. Situația s-a complicat rapid, iar la câteva ore distanță, în ciuda intervenției unor drezine specializate trimise din Ploiești, problemele au continuat să se agraveze. În jurul orei 03:15, avariile s-au extins și pe firul II, după ce copacul a rupt consolele de susținere, afectând ambele sensuri de mers ale liniei.
Eforturile de remediere au fost stopate temporar de decizia CFR de a întrerupe alimentarea cu energie electrică în zonele afectate, pentru a permite intervențiile tehnice. În acest moment, echipele acționează cu două drezine pantograf, din Ploiești și Chitila, în încercarea de a înlocui componentele distruse și de a readuce linia la capacitatea de funcționare. Până la remedierea completă, trenurile continuă să înregistreze întârzieri, iar întregul program feroviar pentru ziua respectivă se află în derivă, cu perspective de reluare a circulației în condiții normale absente pentru moment.
Ce urmează pentru infrastructura feroviară din România
Această criză dezvăluie, însă, vulnerabilitățile majore ale sistemului feroviar național, critice în perioada anului, mai ales în condițiile în care vremea capricioasă și fenomenele naturale pot pune în pericol chiar și cele mai simple operațiuni de întreținere. În timp ce autoritățile încearcă să gestioneze deblocarea depășirilor și să reia circulația normală, rămâne de văzut dacă aceste incidente vor determina o reevaluare a planurilor de infrastructură, în vederea creșterii rezilienței rețelei.
Deși formațiunile de intervenție acționează pentru remedierea defecțiunilor, problemele persistă. În următoarele zile, probabilitatea unor întârzieri suplimentare și disrupții va fi în continuare ridicată, iar navetiștii, dar și cei care se deplasează cu trenurile internaționale sau de marfă, trebuie să se pregătească pentru eventuale trageri de timp suplimentare și schimbări în program. În același timp, specialiștii atrag atenția că aceste incidente trebuie să fie un semnal de alarmă pentru întărirea infrastructurii și a sistemului de monitorizare, pentru evitarea unor situații similare în viitor.
