Examenul de titularizare, o piatră de temelie a carierei didactice în România, ar putea fi în curând o relicvă a trecutului. În 2026, sistemul actual, care oferă stabilitate pe post prin susținerea unui concurs, ar putea fi depășit. Recomandările internaționale sugerează o reformă profundă, cu accent pe competențe și dezvoltare profesională continuă.
Ce este titularizarea și cum funcționează
Titularizarea reprezintă, de ani buni, proba supremă pentru un profesor din învățământul preuniversitar. Prin promovarea concursului național, cadrul didactic obține un post permanent, pe perioadă nedeterminată, în sistemul public. Aceasta înseamnă o siguranță a locului de muncă, greu de egalat pentru cei care activează ca suplinitori, angajați temporar, de regulă pentru un an școlar.
Concursul se desfășoară anual, cu două componente principale: o inspecție la clasă și o probă scrisă. Nota minimă pentru titularizare este 7 la ambele probe. Cei care obțin între 5 și 7 devin suplinitori.
Stabilitate versus plafonare
Profesorul Doru Căstăian, specialist în educație, atrage atenția asupra unei posibile „săbii cu două tăișuri” a titularizării. Stabilitatea oferită poate duce la plafonare și lipsa presiunii de a evolua. Un alt punct critic, în opinia sa, este rigiditatea mecanismului.
„Ieșirea și intrarea în sistem sunt foarte, foarte mult îngreunate”, explică Căstăian. Acesta subliniază că profesorii cu vocație și dorința de a preda pot fi blocați în afara sistemului, chiar dacă au rezultate bune. Căstăian mai menționează faptul că acest examen „nu reflectă competențe, reflectă cel mai mult niște cunoștințe”.
Evaluări periodice, dar axate pe competențe și adaptabilitate
Vali Neagu, profesoară de Limba și Literatura Română, subliniază că examenul actual „evaluează memoria, capacitatea de sinteză teoretică, rezistența la stres”. Nu evaluează, însă, abilități precum comunicarea sau managementul clasei. Neagu, de asemenea, consideră că titularizarea nu ține cont de „contextul local – nevoile școlii, profilul elevilor”.
Pentru a îmbunătăți sistemul, Neagu propune evaluări periodice, focalizate pe competențe și adaptabilitate. „Aceste evaluări ar trebui să verifice în ce măsură cadrele didactice sunt racordate la schimbările din educație, dacă folosesc metode moderne, adaptate nevoilor elevilor și dacă strategiile lor didactice produc învățare autentică”, explică profesoara.
Profesoara Neagu sugerează, de asemenea, reforme concrete: „Reducerea ponderii probei scrise; introducerea unui stagiu practic evaluat serios (1–2 ani); concursuri organizate la nivel de școală sau consorții, cu criterii naționale clare; corelarea examenului cu posturi reale, nu ipotetice; oferirea titularizării după confirmarea competenței în timp, nu într-o singură zi.”
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a analizat sistemul românesc de titularizare în două rânduri, în 2017 și 2024. Experții au constatat că examenul actual nu este cel mai bun instrument pentru selectarea și menținerea cadrelor didactice de calitate. OCDE a recomandat înlocuirea examenului de titularizare cu un sistem de evaluări periodice pentru recertificare.
Sursa: Adevărul
