Inteligența artificială generativă nu mai e un experiment de laborator sau o tehnologie de nișă, ci a devenit un instrument cotidian pentru o generație întreagă, iar datele pentru anul 2025 indică o transformare profundă în modul în care tinerii europeni interacționează cu tehnologia. În special, acești tineri, între 16 și 24 de ani, utilizează pe scară largă astfel de instrumente, ajungând să fie aproape două ori mai predispuși la folosirea AI decât populația generală de 16-74 de ani. Pentru această categorie, inteligența artificială nu mai reprezintă doar o inovație de moment, ci o parte integrantă a mediului digital în care trăiesc, închegând o ruptură clară între generații.
De la divertisment și creație de conținut, până la organizare personală și explorare informațională, modul în care tinerii integrează AI-ul în viața de zi cu zi devine din ce în ce mai complex și mai natural. Aproape jumătate dintre tinerii europeni folosesc AI pentru scopuri personale, ceea ce indică o maturizare rapidă a tehnologiei ca element obișnuit al infrastructurii de bază a vieții lor. La nivel educațional, aceste instrumente se integrează tot mai mult în procesul de învățare, fiind utilizate pentru documentare, asistență în rezolvarea sarcinilor sau sintetizare de informații. În această direcție, AI nu mai e percepută ca o disciplină separate, ci ca o componentă transversală a procesului educațional informal.
Totuși, chiar dacă în domeniul profesional diferența de utilizare între tineri și populația generală rămâne relativ mică, această situație nu reflectă în totalitate realitatea. Mulți dintre tineri încă nu au intrat pe piața muncii, însă acumularea de competențe AI din timp le va conferi un avantaj competitiv imens pe termen lung. În fața acestei realități, inteligența artificială devine pentru generația tânără o unealtă de zi cu zi, percepută la fel de simplu ca un motor de căutare sau o aplicație de mesagerie.
Unele state europene, în frunte cu cele din Nord și Vestul continentului, au înregistrat niveluri de adoptare extrem de ridicate în rândul tinerilor, depășind 80%. În aceste societăți, AI-ul a devenit o parte integrantă a alfabetizării digitale, fiind o competență de bază pentru tinerii care vor să fie pregătiți pentru provocările viitorului. În schimb, România rămâne printre ultimele în clasament, cu mai puțin de jumătate dintre tinerii cu vârsta între 16 și 24 de ani implicați în utilizarea AI-ului generativ. Acest decalaj accentuează diferențele structurale în infrastructura digitală, calitatea educației și cultura tehnologică, aspecte care influențează în mod direct ritmul de adoptare a noilor tehnologii.
Un factor important îl reprezintă accesul redus al tinerilor români la infrastructura digitală de calitate, precum și nivelul de înțelegere critică a noilor tehnologii. În acest context, inteligența artificială nu mai e doar o tehnologie a viitorului, ci o realitate prezentă, iar tinerii din țară o cresc ca parte firească a mediului digital. În aceste condiții, diferențele între cei care utilizează AI pasiv și cei care înțeleg și exploatează potențialul acesteia devin tot mai evidente, ceea ce va contura, în următorii ani, noi linii de divizare socială și profesională.
Pe măsură ce tehnologia avansează rapid, perspectivele pentru viitor sunt clare: tinerii care vor reuși să înțeleagă, să adapteze și să exploateze în mod critic inteligența artificială vor avea un avantaj semnificativ pe piața muncii și în societatea digitalizată a secolului XXI. În același timp, decalajele existente în rândul statelor europene și în interiorul fiecărei societăți rămân un semnal clar că, pentru România, integrarea cu succes a AI-ului în cultură și sistemul educațional este o provocare urgentă, dar și o șansă pentru a reduce inegalitățile digitale și a pregăti tinerii pentru lumea care vine.
