Conform Mediafax: IA, un motor de îngrijorare pentru tineri pe piața muncii
Peste jumătate dintre tinerii români, mai exact 55,9%, consideră că inteligența artificială a dus la reducerea numărului de locuri de muncă disponibile pentru ei. Această percepție este susținută de datele unui sondaj realizat de eJobs România în perioada iulie-august 2026, pe un eșantion de 1.100 de candidați cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani. Pe lângă impactul automatizării, dificultățile întâmpinate pe piața muncii sunt amplificate de o ofertă de joburi tot mai restrânsă și de cerințele în creștere ale angajatorilor.
Competiție acerbă și feedback întârziat
De la începutul anului 2026 până în luna august, pe piața muncii au fost postate aproximativ 100.000 de joburi destinate candidaților entry-level, persoane cu maxim doi ani de experiență sau fără experiență. Aceste poziții reprezintă peste jumătate din totalul ofertelor de muncă. Cu toate acestea, numărul aplicațiilor a înregistrat o creștere de 28% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, alimentând o competiție mult mai acerbă pentru fiecare loc de muncă. Un alt obstacol semnificativ invocat de tineri este lipsa unui răspuns din partea angajatorilor, 59% dintre respondenți raportând întârzieri în primirea feedback-ului după aplicare. Aproximativ 25,7% dintre tineri așteaptă între una și trei săptămâni un răspuns, în timp ce 11,8% se confruntă cu așteptări de peste o lună.
Experiența, principalul impediment în calea carierei
Principala barieră în calea accesului pe piața muncii, chiar și pentru pozițiile de junior, o reprezintă cerința de experiență anterioară, menționată de 58,6% dintre respondenți. Urmează, în ordinea frecvenței, salariile considerate prea mici în raport cu costul vieții (22,9%), lipsa feedback-ului post-interviu (12,1%) și procesele de recrutare prea lungi sau complicate (6,4%). Tinerii semnalează, de asemenea, o creștere a așteptărilor angajatorilor în ultimul an, 32,1% considerând că firmele caută acum juniori capabili să performeze la nivelul angajaților mid-level. Printre alte schimbări observate se numără solicitarea muncii exclusiv de la birou, accentul sporit pe competențe tehnice și importanța crescută acordată diplomelor și studiilor academice.
Dezvoltare profesională și așteptări salariale
Cu privire la pregătirea profesională, tinerii consideră că școala nu le oferă suficientă experiență practică. Jumătate dintre cei care urmează sau au absolvit o facultate afirmă că au acumulat preponderent cunoștințe teoretice și le lipsește experiența practică. 38,9% dintre aceștia au fost nevoiți să învețe singuri, prin resurse online sau cursuri suplimentare, competențele necesare la locul de muncă. Doar 13,7% dintre respondenți consideră că instituțiile de învățământ le-au oferit baza necesară pentru a obține un job. În ceea ce privește salariile, 58,6% dintre tineri estimează că ofertele actuale pentru pozițiile entry-level sunt foarte mici și nu acoperă nevoile de bază. Doar 1,5% le consideră corecte și adaptate pieței. Conform datelor Salario, media salarială netă națională pentru joburile entry-level este de 4.000 de lei. Independența financiară este o prioritate, 51,2% acceptând un loc de muncă în afara domeniului de studiu pentru a-și asigura un venit lunar.
Sursa: Mediafax
