The Telegraph: Vestul se îndreaptă spre o criză antisemităea noastră”

Este remarcabil cât de distorsionat este imaginea lumii moderne dacă un eveniment atât de sângeros, cum a fost atacul din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, duce în același timp la o creștere bruscă a antisemitismului. Masacrul brutal în care au fost ucise cel puțin 1.200 de persoane, multe dintre victime având mutilări groaznice, și luarea a aproximativ 250 de ostatici de către teroriștii Hamas în acea zi, ar trebui să determine majoritatea celor cu o gândire sănătoasă să condamne autorii, scrie cotidianul The Telegraph.

Însă, în loc să se răspundă cu condamnarea celor responsabili, atât Israelul, cât și comunitatea evreiască devin ținta criticilor dure, în condițiile în care cultul islamist al morții pare să fie lăsat fără represalii similare cu cele aplicate după atacurile din 2001 ale Al-Qaeda. Această reacție iratională de a-i acuza pe evrei pentru conflictul din Gaza se manifestă în multe moduri, inclusiv prin hărțuirea academicienilor israelieni care participă la comemorări ale Holocaustului, precum un exemplu recent în Dublin.

Autorul Jake Wallis Simons, în cartea sa intitulată „Never Again: How the West Betrayed the Jews and Itself” (Niciodată din nou: Cum a trădat Occidentul evreii și pe sine însuși), oferă o analiză profundă asupra apariției acestei forme tot mai îngrijorătoare de antisemitism. Fost redactor al publicației dedicate comunității evreiești și colaborator constant al acesteia, el combină perspective din filosofia occidentală și orientală pentru a explica modul în care indiferenta și complacerea elitei occidentale din ultimele decenii au permis renașterea unei urii vechi de mii de ani. De asemenea, a realizat numeroase interviuri pentru podcastul său despre tendințele actuale.

Surprinzător, Simons susține că, până la începerea conflictului din 2023, lumea se afla într-o perioadă denumită de el „epoca de aur”, în care antisemitismul era considerat un subiect tabu, mai ales în societățile civilizate. În schimb, el identifică câteva semne de îngrijorare care au fost deja în ascensiune și care au contribuit la situația jenantă în care evreii sunt astăzi ținta unor critici și atacuri în întreaga lume, chiar dacă conflictul are loc la mii de kilometri distanță, în Orientul Mijlociu.

Un factor recent indicat de autor îl constituie creșterea numărului de imigranți care adoptă Islamul în Marea Britanie și alte țări occidentale. El citează o lideră conservatoare care a afirmat în campania pentru conducerea partidului din 2024 că „nu toate culturile sunt la fel de valabile”. Aceasta a adăugat că, din momentul în care o persoană emigrează, se așteaptă ca valorile țării gazdă să fie împărtășite, iar imigrația trebuie să fie monitorizată atent pentru a evita apariția conflictelor etnice. Ea a subliniat și faptul că mulți imigranți recenți, inclusiv în Marea Britanie, manifestă ostilitate față de Israel.

Simons consideră că victoria auzită a lui Tony Blair în alegerile din 1997 și schimbările culturale ulterioare din societatea britanică au creat condiții favorabile pentru răspândirea atitudinilor antisemite. El citează și o observație a scriitorului Douglas Murray, care a spus că oamenii s-au lăsat pradă unor ideologii absurde, susținute de presupuneri fără fundament, precum cele legate de drepturile omului și toleranță.

De asemenea, autorul critică ceea ce el numește „fundamentalismul centrist”, adică elitele liberale bine intenționate, dar adesea prost informate, care pun mai mult preț pe susținerea minorităților și a opiniilor inovatoare decât pe valorile tradiționale ale societății. El menționează că, deși musulmanii reprezintă doar o mică parte a populației, multe instituții naționale din țară acordă o importanță excesivă sărbătorilor islamice, precum Ramadanul, ignorând valorile tradiționale britanice, cum ar fi Crăciunul sau Paștele. În acest context, sentimentele antiisraeliene și anti-evreiești au început să devină normă, înlocuind valorile tradiționale precum toleranța. În 2024, în Marea Britanie au fost raportate 121 de cazuri de agresiune motivată antisemitic, cu o creștere de peste 246% a vandalsimului și o explozie de 465% în incidente în universități.

Un pasaj emblematic din cartea lui Simons conține relatarea tinerilor recruți evrei care se luptă cu fanaticii Hamas ascunși în tunelurile subterane din Gaza. În loc să se plângă de soarta lor, aceștia justificau prezența pe front prin sintagma: „asta este tura noastră”, fiind obligați să lupte pentru supraviețuirea țării. Angajamentul lor evocă cuvintele lui Golda Meir, care a spus odată: „Dacă arabii ar depune armele azi, nu ar mai fi violență. Dacă evreii ar depune armele, Israel nu ar mai exista.”

Sursa articol