Acasă / Sănătate / Țestoasele marine din Brazilia, amenințate de „roci” de plastic O insulă vulcanică izolată din Brazilia, un paradis pentru țestoasele marine, este afectată de un fenomen îngrijorător
Sănătate

Țestoasele marine din Brazilia, amenințate de „roci” de plastic O insulă vulcanică izolată din Brazilia, un paradis pentru țestoasele marine, este afectată de un fenomen îngrijorător

4 martie 2026
Țestoasele marine din Brazilia, amenințate de „roci” de plastic O insulă vulcanică izolată din Brazilia, un paradis pentru țestoasele marine, este afectată de un fenomen îngrijorător

Țestoasele marine din Brazilia, amenințate de „roci” de plastic

O insulă vulcanică izolată din Brazilia, un paradis pentru țestoasele marine, este afectată de un fenomen îngrijorător. Cercetătorii au descoperit că plajele de cuibărit sunt invadate de „roci de plastic”, fragmente de plastic topit amestecate cu sedimente stâncoase. Aceste formațiuni, denumite „plasticlaste”, reprezintă o amenințare la adresa mediului și a țestoaselor verzi (Chelonia mydas), care își depun ouăle în nisip.

În 2019, pe insula Trindade, situată la aproximativ 1.140 de kilometri de coasta statului Espírito Santo, au fost găsite primele dovezi ale acestui fenomen. Analizele chimice au arătat că aceste „roci” erau, de fapt, sedimente contaminate cu plastic topit, provenit probabil din activitatea vulcanică. Revenind recent pe insulă, oamenii de știință au identificat plasticlaste pe șase plaje, inclusiv pe plaja Tartarugas, unde au găsit bucăți de plastic adânc îngropate în cuiburile de țestoase.

Plasticul, parte a ciclului geologic

Studiul condus de Fernanda Avelar Santos, de la Universitatea de Stat din São Paulo, sugerează că plasticul a devenit parte a ciclului geologic al plajei. Potrivit acesteia, „una dintre condițiile pentru ca Antropocenul să fie recunoscut ca o nouă epocă geologică este existența materialelor create de om îngropate în sedimente. Faptul că aceste fragmente se aflau la până la 10 centimetri sub suprafață, în cuiburi, indică un potențial punct de acumulare pentru următorul milion de ani”.

Testele au arătat că materialul provine din frânghii din polietilenă de înaltă densitate (HDPE) și coloranți care conțin cupru, element ce conferă nuanța verzuie. Forma fragmentelor variază în funcție de amplasare: cele de la linia apei sunt mai rotunjite, în timp ce cele din interior sunt mai colțuroase. Aceasta sugerează că eroziunea a acționat asupra plasticului, similar nisipului sau rocilor. „Acest lucru ridică un semnal de alarmă privind activitățile maritime, precum pescuitul și transportul naval, principalele surse ale acestui tip de poluare marină”, a subliniat cercetătoarea.

Impactul microplasticelor, încă insuficient cunoscut

Comunitatea științifică încă investighează impactul microplasticelor asupra organismelor. Studiile indică posibile riscuri de toxicitate chimică și perturbări endocrine, dar și pericole mecanice directe asupra sistemelor digestive. Microplasticele au fost identificate în cele mai adânci fose oceanice și în organismele din Antarctica.

Studiul a fost publicat în revista Marine Pollution Bulletin.

Sursa: Descopera

Articole similare