Peste 450 de blocuri din București se confruntă de aproape o lună cu lipsa водеi calde și a căldurii, o situație critică care pare departe de a fi soluționată în curând. De la începutul anului, locuitorii din multe zone ale capitalei trăiesc cu grijile legate de temperaturi extrem de scăzute și de un sistem de termoficare pus în dificultate din cauza unei avarii majore la CET Sud, unitate principală pentru asigurarea agentului termic.
O avarie care a afectat întregul sistem al Capitalei
Accidentul tehnic s-a produs în dimineața zilei de 4 ianuarie, când o fisură la cazanul de abur nr. 4 de la CET Sud a dus la oprirea sursei de încălzire. Potrivit confirmărilor oficiale, fisurarea unei țevi aflate sub supraveghere tehnică de câteva zile a dus la deteriorarea rapidă a funcționării unității. La momentul avariei, peste 3.500 de blocuri din Sectoarele 2, 3, 4 și parțial 5 au rămas fără apă caldă și căldură.
Inițial, operatorii au estimat că reparatiile vor fi gata până pe 7 ianuarie, iar pe 6 ianuarie, ELCEN – compania responsabilă de centrala de la CET Sud – anunța finalizarea intervenției de remediere. Cu toate acestea, în ciuda eforturilor, locatarii rămâneau în frig, fiindcă agentul termic nu ajungea în apartamente, ceea ce a generat nemulțumiri ce s-au extins rapid în întreaga capitală.
Vina și responsabilitățile care se pun pe masă
Diferite instituții și-au aruncat reciproc responsabilitatea pentru continuitatea alimentării cu apă caldă și căldură. Termoenergetica, administrează serviciile de încălzire în subordinea primăriei, a explicat faptul că există un „debit insuficient pentru livrare apă caldă de consum și încălzire furnizat de către CTE SUD”. În schimb, ELCEN, societatea ce operează CET Sud, a respins acuzațiile și a indicat starea proastă a rețelei de distribuție ca motiv pentru întârzierea distribuirii agentului termic.
Situația s-a agravat sub temperaturi extrem de scăzute, cu nopți în care termometrul indica și -12 grade, și a generat îngrijorare în rândul locatarilor care au rămas să înghețe în apartamente. Crisisul a devenit simbolul unei rețele de distribuție începute în reparații și modernizare, dar care se dovedește a fi nesuficient de rezistent în perioadele de temperaturi extreme.
Soluțiile și promisiunile oficiale
De la remedierea tehnică a avariei, toate eforturile s-au concentrat pe redeschiderea parametrilor normali de funcționare. Termoenergetica a anunțat inițial că, pe 12 ianuarie, va fi posibilă reluarea livrării de apă caldă și căldură pentru mare parte din blocurile afectate. Însă, realitatea a fost diferită, iar mulți locuitori încă așteaptă, cu răbdare sau nu, ca serviciile să revină la normal.
Ultima estimare oficială este că, până pe 31 ianuarie, cei aproape 460 de blocuri rămase fără căldură vor primi agent termic, după o perioadă care a fost descrisă de autorități drept una de „funcționare deficitară a rețelei”. În prezent, compania Termoenergetica susține că problemele se datorează manevrelor de echilibrare a rețelei, pentru a implica redistribuirea hidraulică, o măsură dificilă într-un sistem în continuă reabilitare.
În aceste condiții, perspectivele pentru reluarea normală a distribuției rămân nesigure. În timp ce temperaturile continuă să fie scăzute, și factorii implicați trebuie să găsească soluții eficiente pentru a evita o amplificare a crizei. Dar, pentru moment, bucureștenii trebuie să suporte frigul, așteptând cu speranța că, până la finalul lunii, rețeaua de termoficare va reveni la parametrii de funcționare normală.
