Taxa „Temu” de 25 de lei pe coletele extracomunitare a declanșat un val de mutări logistice și scăderi drastice ale traficului aerian de marfă la Aeroportul Henri Coandă
Intrarea în vigoare a taxei „Temu”, de 25 de lei pe colet pentru importurile din afara Uniunii Europene, s-a dovedit a fi o decizie cu efecte contrare celor anticipate. Anunțată încă din vară, această măsură fiscală, menită să maximizeze veniturile bugetare, a declanșat un adevărat exod al operatorilor din sectorul logistic către țări vecine precum Ungaria, unde costurile și procedurile sunt percepute ca fiind mai avantajoase. În loc să contribuie la creșterea veniturilor, noua taxă a avut ca rezultat un declin abrupt al traficului de marfă aeriană, cu impact direct asupra bugetelor statului român și ale operatorilor respectivi.
Impactul rapid al taxei asupra traficului de mărfuri și mutarea rutelor logistics
De la sfârșitul anului trecut, traficul cargo pe Aeroportul Internațional Henri Coandă a început să înregistreze scăderi semnificative, chiar înainte de implementarea oficială a taxei. Conform datelor analizate de compania care administrează aeroportul, în noiembrie 2025 traficul de mărfuri a scăzut cu aproape 20% față de aceeași lună a anului precedent, ajungând la doar 3.461 de tone comparativ cu 4.309 tone în 2024. În decembrie, această tendință s-a accentuat, volumul de marfă fiind de 3.556 de tone, în scădere cu 5,5%. Așa-numita „taxă Temu” pare să fi avut, astfel, un efect de anticipare, operatorii mutând already fluxurile de marfă către alte țări, în special Ungaria, unde pot continua să importa și să exporte fără să suporte aceleași taxe.
Acest exod de funcționare a dus la o repornire a vechilor rutine de transport, iar capacitatea aeroportului, cândva atestat ca fiind unul dintre cele mai bine poziționate noduri logistice din regiune, a început să piardă din relevanță. În plus, volumele de mărfuri procesate de aeroport au scăzut drastic și în primul semestru al lui 2026, semnalând o reorientare clară a operatorilor înainte ca măsura fiscală să devină efectiv aplicabilă.
Reacția globală și consecințele economice ale relocării rutelor
Reacția pieței a fost particulară, și nu doar la nivel local. Măsura a avut un ecou și în alte țări europene, precum Italia, unde taxarea pe colete, de doar 2 euro, a dus la o reducere de 36% a volumelor în primele 20 de zile ale anului, cu operatori care au redirecționat zborurile către aeroporturi din Belgia, Olanda sau Ungaria. Aceste mutări au nu doar consecințe pentru traficul cu marfă, ci și pentru bugetele locale implicate: pierderile din taxele de aterizare, parcare și utilizare a infrastructurii aeroportuare devin tot mai evidente.
Pe termen lung, acest proces de relocare nu afectează doar infrastructura, ci și controlul asupra pieței, fiind sesizabile schimbări semnificative și în structura acționariatului Aeroportului Henri Coandă. În ianuarie 2026, Ministerul Transporturilor a anunțat răscumpărerea pachetului de 20% deținut anterior de Fondul Proprietatea, transformând statul român în unic acționar. Decizia vine după ce compania a refuzat inițial listarea la bursă, apreciind că ar putea genera până la 500 de milioane de euro, ceea ce ar fi forțat un management mai atent și mai transparent în administrarea resurselor publice.
Între timp, toate aceste elemente indică o transformare profundă a ecosistemului logistic și aeroportuar, cu perspective neliniștitoare pentru viitor. În absența unor măsuri compensatorii, este de așteptat ca România să continue să piardă din trafic și venituri, în timp ce operatorii își vor reconfigura rutele pentru a maximiza profitul.
În final, măsura fiscală inițială pare a fi un exemplu grafic al modului în care deciziile politice, dacă nu sunt bine calibrate, pot avea consecințe neașteptate și puternic negative asupra economiei locale și asupra poziției țării în comerțul internațional. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să ajusteze politica fiscală și logistică, pentru a recupera, cel puțin parțial, impactul produs.
