Guvernul de centru-dreapta al Suediei a anunțat vineri o serie de măsuri menite să limiteze și mai mult imigrația, printre cele mai spectaculoase fiind obligativitatea ca solicitanții de azil să locuiască obligatoriu în centre de primire în timpul procesării cererilor. Anunțul vine într-un climat politic tensionat, în care intențiile de restricționare a fluxurilor migratorii devin din ce în ce mai agresive, în contextul unui val record de solicitanți de azil din ultimele luni.
Noile reguli: migranții obligați să locuiască în centre de primire
Guvernul suedez intenționează să impună tuturor solicitanților de azil obligația de a se caza în centre speciale de primire, în perioada în care cazurile lor sunt încă în curs de procesare. Măsura urmărește, spun oficialii, asigurarea unei gestionări mai eficiente a fluxurilor de migranți, dar ridică, totodată, numeroase semne de întrebare privind drepturile omului și respectarea libertăților fundamentale.
Conform declarațiilor făcute de reprezentanții guvernamentali, “oamenii vor trebui să dovedească faptul că s-au înregistrat în centrele de primire pentru a putea continua procesul de evaluare a cererilor de azil.” Această măsură vine ca răspuns direct la creșterea numărului de solicitanți care încearcă să intre pe teritoriul suedez, fiind motivată și de dificultățile interne legate de gestionarea unui număr fără precedent de cazuri din ultimele luni.
Contextul politic și social din Suedia
Suedia, țară tradițional deschisă imigrației, se confruntă în ultimii ani cu o creștere semnificativă a numărului de solicitanți de azil, atrăgând critici atât din partea sectorului politic, cât și din partea organizațiilor pentru drepturile omului. În 2022, numărul de solicitanți a atins niveluri istorice, alimentând dezbateri aprinse despre resurse, integrare și securitate.
Decizia guvernului de centru-dreapta survine după o serie de măsuri similare și în alte țări nordice, unde restricțiile privind imigrația sunt promovate din cauza temerilor legate de saturarea sistemelor de asistență socială și de impactul asupra societății. Pentru Suedia, însă, această inițiativă reprezintă, totodată, o schimbare fundamentală în abordarea sa față de imigrație, anterior fiind mult mai permisivă în administrarea solicitărilor.
Reacții și implicații pe termen lung
Reacția publică a fost, până acum, divizată. La rândul său, organizațiile pentru drepturile omului și avocații susțin că această măsură ar putea încălca dreptul fundamental al migranților de a avea o șansă corectă la un proces echitabil și de a-și alege propriul destin. În alte cercuri, politicienii critică ceea ce consideră a fi o „politică de încredere cu limite”, plecând de la premisa că Suedia trebuie să-și protejeze interesele naționale mai strict.
Pe termen lung, implementarea acestor măsuri ar putea avea consecințe semnificative asupra imaginii internaționale a Suediei, fiind posibil ca țara să fie percepută ca una din cele mai restrictive în materie de imigrație din Europa. Deocamdată, guvernul promite că măsurile vor fi aplicate cu respectarea „standardelor europene și naționale privind drepturile omului”, dar implementarea practică și reacțiile din societate vor dezvălui dacă această strategie va avea efectul dorit sau se va transforma într-o sursă majoră de tensiuni sociale.
Odată cu această decizie, Suedia pare să pășească în direcția unor politici mai dure, în contextul unui peisaj politic european în continuă schimbare, în care migrația rămâne o temă prioritară. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor limita fluxurile migratorii sau dacă vor genera, dimpotrivă, critici și tensiuni internaționale care vor afecta imaginea și statutul țării în următorii ani.
