Statele Unite intensifică sancțiunile împotriva Iranului, vizând oficiali de rang înalt și rețele financiare atribuite regimului de la Teheran, într-un efort de a sancționa reprimarea violentă a protestelor care au zguduit țara în ultimele săptămâni. Decizia, anunțată vineri de Departamentul Trezoreriei, reflectă un mesaj clar al administrației de la Washington: consideră conflictele interne din Iran drept un incident grav, ce necesită răspunsuri internaționale ferme.
Noi sancțiuni vizând oficiali și rețele financiare
Biroul pentru controlul activelor străine (OFAC) a identificat și sancționat mai mulți oficiali iranieni, acuzați de implicare în reprimarea brutală a protestelor. Acțiunea vine ca urmare a măsurilor anterioare include, pentru că aceste intervenții au declanșat un val de proteste masive, considerate cele mai ample de la Revoluția Islamică din 1979. Oficialii sancționați sunt acuzați de Participare la încălcarea drepturilor omului și de susținere a conducerii autoritare, fiind vizați atît prin blocarea actelor financiare, cât și prin înghețarea activelor.
„Deciziile noastre reflectă angajamentul nostru ferm de a susține drepturile și libertățile poporului iranian, precum și de a combate orice activitate care subminează democratizarea și stabilitatea în Iran”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului Trezoreriei. În plus, SUA au inclus în listă și rețele financiare extrem de răspândite în țară, fiind folosite pentru finanțarea acțiunilor represive sau pentru evitarea sancțiunilor internaționale.
Contextul protestelor și răspunsul internațional
De mai bine de două luni, Iranul se află în criză civică, provocată de decizia autorităților de a impune restricții și de a reprima vehement manifestațiile populare. Protestele au izbucnit în urma morții, în custodia poliției, a unei femei aflate în vizor pentru încălcarea normelor vestimentare. Cu toate acestea, acestea s-au transformat rapid într-un val de nemulțumiri față de regime, corupție și restricțiile dure impuse de conducerea islamică.
Reprimarea demonstrațiilor a fost marcată de violențe extreme, cu amenințări și utilizarea forței pentru dispersarea mulțimilor. Potrivit organizațiilor internaționale pentru drepturile omului, peste 300 de persoane și-au pierdut viața în această perioadă, iar sute au fost rănite sau rănite grav, deși cifrele exacte rămân greu de confirmat din cauza restricțiilor autoritare.
Decizia Washingtonului vine pe fondul eforturilor globale de a condamna aceste acțiuni. De-a lungul timpului, mai mulți membri ai comunității internaționale au cerut Iranului să respecte drepturile omului și să se abțină de la violență excesivă. În ciuda acestor apeluri, oficialii iranieni au răspuns prin intimidare și consolidarea controlului asupra informației și a libertăților civile.
Perspective și reacții internaționale
Reacția internațională nu întârzie să apară. UE și ONU și-au exprimat îngrijorarea față de violența din Iran, solicitând o investigație independentă și pedepsirea celor responsabili pentru încălcarea drepturilor omului. Nimeni, însă, nu pare să ignore faptul că sancțiunile economice și restricțiile financiare ale SUA aduc în mod direct și impact asupra populației civile iraniene.
De partea lor, oficialii de la Teheran resping acuzațiile, invocând că protestele sunt generatoare de „comploturi externe” menite să destabilizeze administrația islamică. Într-un comunicat oficial, aceștia au reafirmat că orice utilizare a forței a fost „minimizată” și justificată de necesitatea de a restabili ordinea.
În timp ce tensiunile escaladează, lumea rămâne tot mai concernată cu privire la stabilitatea regimului din Iran și la posibilitatea unor noi mișcări de protest. Inițiativele internaționale continuă, însă, să fie dominate de dilema între susținerea drepturilor omului și stabilitatea regională, într-un context în care Iranul pare să-și păstreze controlul cu prețul unor conflicte interne și tensiuni externe tot mai intense.
