O delegație a Departamentului de Stat al SUA a purtat discuții secrete cu oficiali cubanezi la Havana, marcând primele negocieri directe între cele două țări în ultimii zece ani. Discuțiile, confirmate de surse apropiate evenimentului, au avut loc vinerea trecută și au vizat o serie de probleme, de la reforme economice la eliberarea prizonierilor politici. Potrivit unor surse, Cuba ar putea deveni „următoarea țintă a lui Donald Trump” după Iran și Venezuela.
Discuții secrete și cereri ferme
Conform informațiilor obținute, delegația americană a avut întâlniri inclusiv cu Raul Guillermo Rodriguez Castro, nepotul lui Raul Castro, figura influentă în politica cubaneză, deși nu mai deține funcții oficiale. Americanii au prezentat o evaluare sumbră a economiei cubaneze, considerând-o „în cădere liberă”. Au cerut, de asemenea, o serie de reforme democratice și economice, oferind sprijinul SUA pentru a preveni o deteriorare ireversibilă a situației.
Pe lângă reforme, oficialii americani au ridicat problema prizonierilor politici și a despăgubirilor pentru cetățenii și companiile americane ale căror proprietăți au fost confiscate după revoluția din 1959. O altă preocupare majoră a vizat prezența, la mai puțin de 160 de kilometri de teritoriul SUA, a unor grupuri de informații, militare și teroriste străine, care operează cu permisiunea guvernului cubanez. În schimbul concesiilor, SUA s-au oferit să discute ridicarea embargoului comercial și accesul la rețeaua de comunicații prin satelit Starlink, deținută de Elon Musk prin SpaceX.
O „fereastră de oportunitate” limitată
Aceste discuții vin într-un context tensionat. La începutul anului 2026, Donald Trump a impus o blocadă a combustibilului asupra Cubei, invocând o „amenințare la securitatea națională”. Această măsură a declanșat o criză severă de combustibil pe insulă. Totodată, potrivit unor surse, nepotul lui Raul Castro ar fi încercat să trimită o scrisoare secretă lui Trump, ocolind canalele diplomatice. Demisia lui Miguel Diaz-Canel, președintele Cubei, care se opune reformelor, a fost, de asemenea, cerută de americani.
Surse de la Casa Albă au sugerat că Cuba ar putea deveni „următoarea țintă a lui Trump”. În același timp, administrația Trump a elaborat un plan pentru o schimbare graduală a regimului, cu scopul de a face țara dependentă financiar de Statele Unite. Aceste acțiuni marchează o schimbare semnificativă în politica externă americană, mai ales având în vedere ultimele zece ani, când nu au mai existat contacte directe între SUA și Cuba, ultima vizită a unui președinte american, Barack Obama, pe insulă fiind în 2016.
Un viitor plin de incertitudini
Relațiile dintre SUA și Cuba au fost marcate de tensiuni de-a lungul deceniilor, embargoul comercial fiind un punct central de dispută. Discuțiile recente ar putea reprezenta un pas spre o normalizare a relațiilor, însă rezultatul acestora rămâne incert. Condițiile impuse de SUA, precum reformele democratice și eliberarea prizonierilor politici, ar putea fi greu de acceptat pentru guvernul cubanez. În același timp, dorința SUA de a limita influența străină în zonă, precum și planurile de schimbare a regimului, adaugă un strat suplimentar de complexitate.
Data exactă a următoarei runde de negocieri nu a fost comunicată.
