SUA cere României avioane de luptă și militari, pe fondul tensiunilor cu Iranul
Bucureștiul a fost abordat de Statele Unite ale Americii cu o solicitare majoră: dislocarea temporară a unor avioane de luptă și a unor militari la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, din județul Constanța. Cererea vine în contextul actual al tensiunilor crescute cu Iranul, potrivit informațiilor Digi24. Subiectul va fi analizat în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) convocată de președintele României, Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, miercuri, 11 martie 2026.
Ședința CSAT la Cotroceni: Orientul Mijlociu pe agendă
Pe ordinea de zi a ședinței CSAT se vor afla aspecte critice legate de situația din Orientul Mijlociu și implicațiile acesteia pentru România. Evaluarea impactului evenimentelor din regiune asupra pieței petroliere românești este un alt punct important de discuție.
Fostul ministru de Externe, Adrian Cioroianu, a sugerat că poziția strategică a României ar putea explica interesul american pentru baza militară de la Kogălniceanu. „Acest lucru înseamnă o valorificare a locului nostru pe hartă și un parteneriat cu Statele Unite, manifestat concret prin baza de la Kogălniceanu”, a declarat Cioroianu pentru Digi24. El a adăugat că baza ar putea juca un rol logistic important în cazul continuării sau extinderii conflictului cu Iranul. Cioroianu a subliniat importanța unei analize atente a implicațiilor unei astfel de decizii, menționând că „nu câștigăm nimic dacă spunem nu”.
Baza Kogălniceanu, un punct strategic pentru operațiuni militare
Baza aeriană Mihail Kogălniceanu este considerată un punct strategic important, capabil să ofere un avantaj americanilor în cazul unui conflict. Amintim că, în vara trecută, avioanele britanice staționate la Kogălniceanu au decolat pentru a bombarda ținte din Iran. Există posibilitatea, spun sursele, ca baza din Constanța să fie folosită pentru atacuri similare.
În octombrie 2025, România a fost informată de SUA cu privire la redimensionarea trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO. Decizia a inclus retragerea unei părți a militarilor de la baza Kogălniceanu. MApN a subliniat atunci că această redimensionare a fost un rezultat al noilor priorități ale administrației prezidențiale americane și al consolidării prezenței NATO în regiune.
La nivel teoretic, decizia de a permite dislocarea temporară de avioane de luptă și militari ar trebui să treacă de aprobarea Parlamentului. În prezent, în România se află aproximativ 1.000 de militari americani, staționați în principal la bazele Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu.
În urma ședinței CSAT de miercuri, 11 martie 2026, va fi transmisă o informare Parlamentului României cu privire la deciziile luate.
Sursa: Digi24
