Inteligența artificială a transformat deja modul în care lucrăm, însă efectele acestei revoluții par să fie mai complexe decât imaginea unui simplu tool de productivitate. Conform unui studiu recent realizat de cercetători de la Universitatea California Berkeley, introducerea aplicațiilor de AI generativ, precum ChatGPT și Gemini, în cadrul unei companii californiene cu aproximativ 200 de angajați a generat schimbări substanțiale, cu impact pentru atât pentru mediu profesional, cât și pentru sănătatea mentală a lucrătorilor.
Productivitate în creștere, volum sporit de muncă
Rezultatele preliminare ale cercetării scot în evidență faptul că utilizarea intensivă a acestor tehnologii a simplificat și accelerat numeroase operațiuni, contribuind la finalizarea sarcinilor într-un ritm mai alert decât înainte. În mod paradoxal, nu s-a înregistrat o reducere a orelor de muncă, ci din contră, volumul total de muncă a crescut. Angajații au preluat atribuții anterior gestionate de alte departamente, iar managerii de produs și inginerii au început să scrie și să revizuiască cod, lucrând mai mult și mai adânc în activitățile lor.
De exemplu, inginerii au petrecut mai mult timp verificând și optimizând codul generat de AI, precum și asumându-și responsabilități noi, care altădată erau delegată altor colegi sau externalizate. Participanții la studiu au remarcat că activitățile suplimentare nu au fost oficial încadrate în fișa postului, ci adesea considerate mici experimente sau inițiative personale. Acest fenomen, explică cercetătorii, reacționează la posibilitatea pe care le-o oferă noile tehnologii de a extinde limitele muncii fără o modificare explicită a contractului de muncă.
Granițele dintre muncă și relaxare devin tot mai subțiri
Un alt aspect îngrijorător relevat de studiu ține de pătrunderea groasă a AI în timpul liber și momentele de pauză. Angajații recunosc că recurg din ce în ce mai des la chatbot-urile AI chiar și în afara programului, înainte de întâlniri importante sau în pauze, folosind aceste interacțiuni pentru a primi răspunsuri rapide sau pentru a-și pregăti anumite sarcini. Această fragmentare a atenției a dus la o epuizare cognitivă, întrucât creierul trebuie să se adapteze constant la multiple solicitări.
Folosirea continuă a unui asistent virtual, chiar și în scopuri profesionale, implică verificări frecvente, ajustări ale răspunsurilor și o schimbare rapidă între diverse taskuri. Aceasta duce, spun experții, la o creștere semnificativă a stresului mental. Mai mulți salariați au afirmat că, deși AI le oferă autonomie și suport, interacțiunea constantă cu aceste sisteme le acaparează timpul și le consumă energia.
Noile norme de lucru: o evoluție paradoxală
Un aspect surprinzător al cercetării este faptul că, în ciuda creșterii productivității, așteptările organizației nu s-au redus. Dimpotrivă, ritmul de lucru s-a intensificat și a devenit normă, indiferent de beneficiile tehnologiei. Un angajat a declarat direct: „Ai impresia că vei munci mai puțin cu AI. În realitate, muncești la fel de mult sau chiar mai mult”.
Specialiștii subliniază că, în lipsa unor reguli clare și a unor practici organizaționale bine stabilite, riscul major este ca sănătatea mentală a muncitorilor să se deterioreze în timp, iar calitatea muncii să scadă. În prezent, nu există încă reguli stricte în multe companii despre modul în care trebuie utilizată această tehnologie sau despre pauzele de refacere necesare.
Implicații pe termen lung și perspective
Această situație schimbă fundamental modul în care trebuie privită transformarea digitală din mediul de business. În loc să fie un mecanism de reducere a muncii sau de ameliorare a condițiilor, AI pare să fie un catalizator pentru o intensificare a efortului și pentru o diluare a granițelor dintre serviciu și timp liber. În contextul actual, este nevoie de reglementări clare și de o reflecție colectivă asupra modului în care aceste tehnologii pot servi cu adevărat intereselor angajaților și ale organizației.
Pe măsură ce tehnologia evoluează, devine tot mai evident că, pentru a evita riscuri pe termen lung, companiile trebuie să caute un echilibru între utilizarea AI și menținerea sănătății muncitorilor, precum și a unui climat de muncă sustenabil. În timp ce oficialitățile și liderii de business caută soluții, orice strategie de integrare trebuie să fie însoțită de reguli clare și de o cultură organizațională ce promovează limite sănătoase.
