Strategiile politice și manipularile sociale ale Rusiei: Noii protagonisti ai Kremlinuluiea noastră”

În ultimele două decenii, serviciile de securitate și informații ale țărilor occidentale au tot mai mult apelat la produsele oferite de companii private pentru a obține informații. Aceste firme speciale furnizează acces rapid la cantități mari de date din surse deschise și oferă expertiză în domenii precum securitatea cibernetică, analiza regională sau monitorizarea informațiilor. Astfel, guvernele pot extinde capacitatea de colectare și analiză fără a-și crește permanent aparatul administrativ, scrie Anton Shekhovtsov pe o platformă de opinii online.

Produsele informatice cumpărate de instituțiile statului includ, de exemplu, rapoarte din surse deschise despre activitatea pe rețelele sociale, monitorizarea știrilor și evaluarea tendințelor, imagini satelitare și date geo-spațiale, analize de securitate cibernetică precum rapoarte despre malware, campanii de hacking și vulnerabilități, precum și acces la date financiare, înregistrări de transport, urmărirea zborurilor și informații despre telecomunicații, precum și analize de piață și de risc.

Deși firmele private produc și furnizează aceste informații, serviciile de securitate și informații ale statului le evaluează, le integrează și le folosesc în procesul lor decizional și operațional. Excepțiile sunt companiile militare și de securitate private, care pot combina chiar colectarea de informații cu activități operaționale, și firmele de securitate cibernetică, care nu numai că detectează și analizează atacurile digitale, ci și le pot contracara, fără intervenție directă din partea statului.

De la începutul conflictului ruso-ucrainean din 2014, se observă o poziție similară în războiul politic dus de Rusia împotriva Occidentului. Activitatea politică a Moscovei a fost împărțită în două mari direcții. Prima a fost dominată de mass-media controlate de stat, precum televiziunile și posturile de știri sponsorizate de Kremlin, alături de eforturile oficialilor ruși de a influența politicienii occidentali. Aceasta a inclus utilizarea resurselor energetice ca armă, prin companii de stat, precum și încercări ale serviciilor de informații rusești de a răspândi narațiuni favorabile Rusiei în mass-media occidentală, toate având scopul de a exercita influență negativă în străinătate.

A doua direcție constă în inițiative desprinse, lansate de actori cu resurse limitate, care încearcă să contribuie la războiul politic anti-occidental. Acești actori au dezvoltat propriile proiecte de influență, în funcție de interpretările lor despre operațiuni de manipulare susținute de statul rus. Printre acestea se numără site-uri media precum NewsFront și agenții de știri locale, eforturi ale unor oameni de afaceri precum Konstantin Malofeev pentru a forma alianțe cu extremele drepte din Occident, și acțiuni ale antreprenorilor ruși, ca Andrei Nazarov, de a legitima anexarea regiunilor ucrainene de către Rusia în ochii companiilor occidentale. Unele dintre aceste inițiative au fost recompensate de Kremlin, în timp ce altele nu au avut un impact vizibil.

Apropierea de anii 2010 a adus apariția Agenției de Cercetare pe Internet, cunoscută drept „fabrica de troli”, deținută de fostul om de afaceri rus Evgheni Prigojin. Aceasta a marcat o nouă etapă în influența negativă pro-Kremlin, atât în interiorul Rusiei, cât și pe plan internațional. Înainte de a-și crește influența după înființarea Grupului Wagner, Prigojin controla compania Concord Management and Consulting, implicată în servicii de catering, construcții și mass-media. Legăturile sale strânse cu Kremlinul, precum și ambițiile sale politice, l-au determinat să înființeze această agenție ca o firmă de tehnologie politică.

Potrivit studiilor despre tehnologia politică, aceasta reprezintă ingineria și manipularea sistematică a proceselor și sistemelor politice, pentru a influența sau a falsifica cererea publicului și a servi interesele anumitor grupuri. Metodele folosite variază de la manipularea mass-media și utilizarea de troli sau boți online, până la fabricarea de consens prin campanii false, controverse create artificial și informații selectate, menite să distorsioneze percepția publicului despre politică. Începând cu anii 1990, în Rusia post-sovietică, aceste tehnici au fost omniprezente: slăbiciunea democrației, înlocuită rapid cu alegeri manipulate, partide false și mass-media controlată, a permis realizarea unei iluzii a unui proces democratic, în timp ce puterea reală a rămas în mâinile intereselor din umbră.

Tehnologia politică nu limitează influența la Rusia și se regăsește și în Occident. Totuși, acolo, ea are o implicare mai subtilă, bazată pe piață, manifestată prin manipularea opiniei publice, campanii electorale finanțate din surse obscure și propagandă bazată pe date. Aceste practici au ca efect estomparea diferenței între politica autentică și cea fabricată, afectând participarea democratică și încrederea în sistemul politic.

Sursa articol