Conform News.ro: Cererea mondială de petrol va scădea mult mai mult decât se anticipa, conform Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), citată de CNBC. Estimările actuale indică o reducere de 1,6 milioane de barili pe zi în 2026, cu 510.000 de barili pe zi mai mult față de prognoza din iulie. Această scădere este atribuită prețurilor ridicate ale combustibililor și efectelor economice ale situației din Strâmtoarea Ormuz.
Situația din Strâmtoarea Ormuz, un punct nevralgic
În ciuda semnalelor de negocieri, Statele Unite și Iranul nu au ajuns încă la un acord pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, o rută maritimă vitală pentru transportul global de energie. AIE avertizează că orice reluare a ostilităților și perturbarea transportului maritim afectează eforturile de creștere a ofertei mondiale de petrol. În luna iulie, oferta globală a fost cu 6,3 milioane de barili pe zi mai mică comparativ cu anul precedent. Această instabilitate a generat fluctuații semnificative ale prețurilor, petrolul Brent depășind luna trecută pragul de 100 de dolari pe baril, deși miercuri se tranzacționa la puțin sub 90 de dolari.
Rezervele globale de petrol se diminuează rapid
Temerile inițiale privind o penurie severă de petrol, apărute după blocarea strâmtorii în martie, nu s-au concretizat pe deplin datorită scăderii importurilor Chinei, utilizării rutelor alternative și consumării stocurilor existente. Cu toate acestea, această „pernuță” de siguranță începe să se erodeze. Stocurile americane de țiței au scăzut sub 300 de milioane de barili, cel mai redus nivel din ultimele peste patru decenii. La nivel global, stocurile observate de petrol au coborât în iulie sub 7,9 miliarde de barili, pentru prima dată din aprilie 2025. „Deși se estimează că piața va reveni la surplus spre sfârșitul acestui an, riscurile rămân substanțiale, iar urgența redeschiderii Strâmtorii a crescut, deoarece rezervele disponibile se epuizează rapid”, subliniază AIE.
Prețurile ridicate ale carburanților au un efect direct asupra consumului, fenomen cunoscut în piețele energetice sub denumirea de „distrugerea cererii”. Consumatorii resimt în special scumpirea benzinei și motorinei, pe fondul constrângerilor în capacitatea de rafinare. Efectele se resimt și în economia mondială, Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a redus prognoza de creștere economică anuală la 3%, de la 3,3%, după izbucnirea tensiunilor cu Iranul în februarie. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a rezumat efectele economice ale crizei prin prisma unor „prețuri mai mari și a unei creșteri economice mai lente”. AIE reiterează că, deși piața petrolului ar putea reveni la un echilibru spre finele anului, epuizarea rapidă a stocurilor face tot mai presantă redeschiderea Strâmtorii Ormuz și sporește riscurile pentru economia globală în cazul continuării blocajului. AIE prognozează o recuperare treptată a cererii și o revenire pe creștere în ultimul trimestru al anului.
Sursa: News.ro
