UE își consolidează armamentul digital în domeniul apărării, urmând să creeze o platformă unificată de partajare a datelor militare până în 2030, conform documentelor recente. Acest proiect, denumit oficial Spațiul European de Date privind Inteligența Artificială în Domeniul Apărării (DAIDS), reprezintă un pas major către autonomia și securitatea strategică a continentului, într-un context în care dependența de infrastructuri și tehnologii din afara UE a crescut considerabil.
Propunerea vine ca răspuns la vulnerabilitățile generate de modelele disparate de stocare și schimb de informații între statele membre. Până acum, fiecare țară a ales furnizori individuali pentru infrastructura de date, creând un mozaic fragil de sisteme diferite. Acest statut quo a împiedicat dezvoltarea unui schimb sigur, rapid și interoperabil între militarii și autoritățile de apărare ale Europei, situație pe care inițiativa DAIDS vizează să o corecteze.
O platformă comună pentru schimbul de informații militare
Conform documentelor consultate, Europa își propune să construiască un spațiu federal de date, proiectat special pentru a permite partajarea fiabilă, securizată și suverană a informațiilor sensibile legate de apărare. Acesta va funcționa ca o infrastructură de bază, facilitând interoperabilitatea între statele membre, astfel încât deciziile și acțiunile militare să fie accelerate și coordonate eficient.
„Ideea este de a realiza un mediu de date fiabil, securizat și interoperabil în Consiliul European, în vederea transformării industriei de apărare,” se precizează în documente. Obiectivul final este ca, până în 2030, toate unitățile militare și autoritățile de apărare să integreze această platformă în operațiunile lor de zi cu zi, inclusiv în misiuni și exerciții de antrenament.
De ce este vitală această schimbare?
Unul dintre motivele principale ale implementării unui astfel de spațiu european de date îl reprezintă nevoia de reducere a dependenței de infrastructuri străine, în special din SUA. Multe state membre utilizează sisteme de stocare externalizate, ceea ce le face vulnerabile în fața potențialelor atacuri cibernetice sau alte forme de influență externă. În plus, această consolidare va accelera procesul decizional, permițând informațiilor să circule rapid și sigur între aliați, eliminând barierele tradiționale ale preferințelor naționale pentru furnizorii de tehnologie.
„Este esențial ca Europa să-și dezvolte propriile infrastructuri și capabilități digitale în domeniul apărării pentru a-și asigura independența și securitatea,” afirmă comisarul pentru apărare, Andrius Kubilius. În acest context, planurile includ dezvoltarea unui cloud militar suveran, complementare spațiului de date, pentru a oferi un mediu sigur de stocare și procesare a datelor sensibile, dar și de schimb de informații.
Inteligența artificială și colaborarea europeană în domeniul apărării
Un alt pilon al strategiei UE îl reprezintă investițiile semnificative în inteligența artificială, percepută deja ca un factor cheie pentru îmbunătățirea performanțelor militare. Documentele arată că EDA (Agenția Europeană pentru Apărare) a început colaborarea cu Comisia Europeană pentru a evita duplicitățile și a asigura coerența diferitelor inițiative de dezvoltare a spațiului de date și a tehnologiilor AI.
În această ecuație complexă, trei companii europene au fost contractate pentru a sprijini dezvoltarea proiectului: CEA din Franța, Cloud Data Engine și SopraSteria, toate vizând crearea unei infrastructuri capabile să suporte utilizarea în misiuni reale. Planul pe termen mediu este ca, până în aproximativ șase ani, aceste platforme să devină parte integrantă din operațiunile militare curente ale UE, inclusiv în exerciții și scenarii de război.
Pentru viitor, posibilitatea unei Europe cu infrastructuri de apărare digitală autonomă reprezintă nu doar o strategie de consolidare a securității, ci și o semnalare clară a intenției UE de a deveni un actor independent și puternic în domeniul apărării, în contextul geopolitic actual. Privind înainte, aceste proiecte indică o direcție clară: Europa nu mai dorește să fie doar un spectator, ci un jucător activ, pregătit să răspundă cu promptitudine și eficiență la orice provocare militară sau de securitate.
