Frauda online nu mai seamănă cu vechile înșelăciuni cu emailuri prost scrise și promisiuni halucinante. În 2026, atacurile cibernetice devin mai rapide, mai complexe și, cel mai îngrijorător, mult mai greu de detectat, aproape invizibile pentru ochiul neatent. Tehnologia avansată a inteligenței artificiale generative le permite infractorilor să personalizeze mesajele, să imite identități și să angajeze social engineering la un nivel de realism care poate păcăli orice om atent, chiar și pe cei mai vigilenți.
Frauda devine o amenințare cotidiană, nu doar o problemă IT
Dacă înainte aceste escrocherii vizau doar departamentele IT sau utilizatorii individuali mai naive, astăzi efectele se răspândesc rapid în toate sferele societății. Conturi compromise, furt de identitate, factura falsă trimisă prin email, plăți redirecționate spre conturi fictive sau atacuri în care cineva se dă drept reprezentant al băncii, curier sau coleg, sunt deja fenomene frecvente. În spatele titlurilor alarmante, se ascunde o realitate tot mai clară: nu mai vorbim despre cazuri izolate, ci despre o presiune constantă, evolutivă, în paralel cu avansul tehnologic.
Schimbarea de perspectivă a liderilor de business
Un indicator al acestei tendințe vine din zona managementului corporativ. Recent, analizele fondului mondial pentru economie și afaceri arată că frauda cibernetică și riscurile generate de AI prevalează în preocupările CEO-urilor, depășind chiar temerile legate de ransomware, care anterior domina agenda. Aceasta semnalează o schimbare de mentalitate: dacă un atac de tip ransomware poate fi gestionat și anticipat, frauda subtilă, pe scară largă, sustrage bani și informații fără a fi visibilă imediat, și se infiltrează în fluxurile zilnice ale companiilor.
Este o chestiune de moment, dar și de strategie, pentru că această reorientare în prioritizează securitatea trebuie să convergă cu un nou mod de a percepe vulnerabilitățile. “Frauda nu lovește doar printr-un incident mare, ci prin multe incidente mici sau medii, greu de urmărit și de prevenit printr-o măsură singulară”, avertizează experții. Într-o lume în care atacurile devin tot mai sofisticate, companiile trebuie să adapteze rapid și sistematic procedurile de prevenție, nu doar să investească în protecție pasivă. În plus, AI-ul în sine, deși are potențial să faciliteze contracararea amenințărilor, devine tot mai vulnerabil, în special în contextul în care liderii de afaceri estimează că impactul asupra securității cibernetice se va amplifica în 2026.
AI-ul redefinește peisajul fraudelor: impersonare, identitate și mesaje „perfecte”
Progresele din domeniul AI generativ aduc o schimbare radicală în modul în care infractorii pot infiltra și manipula sistemele și oamenii. Până recent, tentativele de fraudă conțineau adesea greșeli gramaticale, formulări ciudate sau adrese suspecte – semne clare ale unor tentative clare de hacking. Astăzi, AI-ul poate crea text coerent, adaptat contextului cultural și lingvistic, cu un stil care imită aproape perfect modul de exprimare al unei persoane reale sau al unui brand consacrat. Această evoluție reduce semnificativ barierele pentru atacatori, pentru care impersonarea devine mult mai accesibilă.
În imaginația răufăcătorilor, posibilitatea de a construi scenarii credibile în jurul identității unei persoane, fie că e vorba de un coleg, un contabil sau un reprezentant al bancii, devine rapid realitate. Mesajele generate de AI sunt impecabile, iar când sunt însoțite de informații reale, devin aproape imposibil de distins de cele autentice. Astfel, în aceleași condiții, furtul de identitate devine o problemă tot mai insidioasă, ce necesită un efort de recuperare complex și îndelungat.
De asemenea, tehnologia deepfake și imitarea vocală adăugă un nou nivel de pericol, punând la încercare mecanismele clasice de verificare. Un apel aparent de la „șef” sau un membru al familiei, susținut de detalii culese din social media, poate părea extrem de real. În astfel de situații, nu antivirușii sau filtrele automate sunt suficiente, ci comportamentul de verificare riguroasă, dobândit prin pregătire și vigilance.
Vulnerabilitatea firmelor și baza de oameni pregătiți
Pe lângă tehnologie, vulnerabilitatea continuă să fie amplificată de factorul uman. Lipsa experților în domeniul securității cibernetice și bugetele insuficiente pentru prevenție fac ca multe companii să fie vulnerabile. În mediul actual, automatele și AI-ul pot fi soluții utile, dar dacă nu sunt implementate corect, pot deschide noi portițe pentru atacuri sofisticate. Automatizarea excesivă riscă să creeze decizii opace și configurări greșite, amplificând riscurile.
Riscurile acestor atacuri nu se limitează doar la pierderea financiară. Reputatia unei companii poate avea de suferit, iar relațiile cu clienții și partenerii pot deveni tensionate. În cazul atacurilor bazate pe impersonare, stabilirea adevărului devine dificilă, iar răspunsul la incidențe poate întârzia semnificativ, amplificând daunele.
În fața acestor provocări, specialiștii recomandă o abordare pragmatică și prevenirea percepției false de a fi invulnerabili. Verificarea identității prin canale secundare, utilizarea autentificării cu doi factori, exersarea regelui de a combate presiunea psihologică și implementarea unor reguli stricte în procedurile interne pot diminua considerabil riscul de fraudă. Educația pentru conștientizare trebuie transformată în reflex, nu în simple prezentări pasive.
Pe măsură ce AI-ul continuă să evolueze, domeniul riscurilor cibernetice va deveni din ce în ce mai complex. Însă, cu măsuri simple, dar consistente, orice organizație și orice utilizator pot păstra controlul, fiecare cerere „urgentă și neobișnuită” fiind, cel puțin, un semnal de alarmă de care trebuie să țină cont. Într-o lume dominată de inovație, vigilența rămâne cea mai bună apărare.
