Oamenii de știință din Germania au descoperit o nouă semnătură electrică asociată bolii Parkinson. Cercetătorii au constatat că semnalele cerebrale anterior considerate „zgomot”, ignorate până acum, de fapt reflectă manifestările bolii. Echipa a diferențiat între activitatea ritmică și cea neritemică a creierului, fiind astfel posibilă o înțelegere mai clară a tulburărilor de mișcare. Această semnătură electrică nouă ar putea permite stimularea profundă a creierului cu precisie mai mare, ajustând impulsurile în timp real, în funcție de activitatea cerebrală, conform unei agenții de știri.
Un studiu recent indică faptul că activitatea electrică din profunzimea creierului ar putea fi folosită pentru a monitoriza și evalua simptomele bolii Parkinson, deschizând astfel posibilitatea unor terapii de stimulare cerebrală mai adaptate și eficiente.
O echipă internațională de cercetători, coordonată de un institut german specializat în științe cognitive și neuroștiințe, a analizat cinci seturi de date electrofiziologice provenite de la 119 persoane cu Parkinson. Comparând undele cerebrale în funcție de severitatea simptomelor motrice, cercetătorii au identificat modele electrice corelate cu gradul de afectare a mișcărilor.
Boala Parkinson este cauzată de o disfuncție a ganglionilor bazali – regiunea cerebrală responsabilă pentru controlul precis și fluent al mișcărilor. Atunci când acești nuclei nu mai funcționează corect, apar tremur, rigiditate și încetinire în mișcări. În mod teoretic, aceste schimbări ar trebui să se reflecte în activitatea electrică a ganglionilor bazali, manifestată printr-un exces de oscilații beta, precum și prin creșterea semnalelor electrice rapide denumite „spike”.
Anterior, aceste unde beta au fost detectate cu ajutorul electroziilor implantate în creier, folosite în tratamentele prin stimulare profundă. Însă analiza lor a fost dificilă din cauza variabilităților între pacienți, combinațiilor diferite de simptome și lipsei unui grup de control sănătos.
Prin combinarea și compararea mai multor seturi de date și analizarea activității între cele două emisfere cerebrale ale fiecărui pacient, cercetătorii au reușit să discernă ritmuri subtile în tumultul complex al semnalelor neuronale.
„Vă puteți imagina creierul ca o sală de concert înainte de o repetiție. Unele grupuri de muzicieni cântă sincron, creând un ritm clar, în timp ce altele exersează separat, generând zgomot neregulat. Dacă măsori doar volumul total, pierzi aceste diferențe”, explică dr. Moritz Gerster, neurolog și autor principal al studiului.
Identificarea acestor ritmuri delicate în activitatea ganglionilor bazali ar putea îmbunătăți terapiile de stimulare cerebrală profundă, permițând ajustarea în timp real, în funcție de schimbările electrice din creier. Astfel, pacienții ar putea avea un control mai precis asupra mișcărilor, deoarece stimularea cerebrală ar răspunde în timp real la semnalele electrice care exprimă starea creierului.
