Agenția de rating S&P a menținut ratingul României la BBB-, dar cu perspectivă negativă
Agenția internațională de rating S&P a confirmat, în aprilie, ratingul suveran al României la BBB-, menținând totodată perspectiva negativă. Scenariul conturat prevede o consolidare fiscală constantă pe termen mediu, începând cu acest an. Aceasta ar urma să mențină o creștere economică modestă (0,25%) în acest an, dar să corecteze deficitul extern în următorii ani.
Provocări economice și sociale
S&P a avertizat asupra impactului social al politicilor de consolidare, agravat de inflația neașteptată cauzată de conflictul din Orientul Mijlociu. Acesta a generat tensiuni în cadrul coaliției de guvernare formată din patru partide. Agenția a exprimat, de asemenea, îngrijorări legate de lipsa de măsuri ulterioare pentru continuarea consolidării fiscale în 2027.
În ceea ce privește traiectoria consolidării fiscale, S&P se așteaptă ca guvernul să progreseze în implementarea măsurilor fiscale planificate. Acestea au ca scop reducerea deficitului bugetului general consolidat la 6,5% din PIB în 2026 și la 5,5% din PIB în 2027, comparativ cu 9,4% din PIB în 2024.
Perspective și măsuri necesare
S&P a prognozat un deficit de 4,3% din PIB pentru 2029. Această valoare este cu 1,1 puncte procentuale mai mare decât cele 3,2% preconizate de guvern în strategia fiscală pe termen mediu aprobată odată cu bugetul pentru 2026. Chiar și cu acest decalaj, România ar respecta așteptările Uniunii Europene în cadrul procedurii de deficit excesiv (PDE). Totuși, S&P a subliniat că rămân provocări pe termen mediu și că disciplina fiscală este esențială.
Agenția de rating a argumentat că măsurile pentru asigurarea consolidării din acest an sunt deja adoptate. Cu toate acestea, au fost semnalate riscuri de implementare. Acestea derivă din posibilele contestații legale ale adoptării bugetului și vulnerabilitățile persistente legate de eficiența colectării taxelor. De asemenea, se menționează dependența de succesul reformelor administrative.
Totuși, autoritățile nu au specificat încă măsuri fiscale pentru perioada de după 2026, a subliniat S&P. Guvernul ar trebui să asigure o consolidare suplimentară în cadrul PDE, cu o scădere anuală a deficitului de 0,8-0,9 puncte procentuale. Îmbunătățirea capacităților de colectare a impozitelor, inclusiv prin reducerea decalajului TVA și creșterea eficienței administrației fiscale, este considerată un factor-cheie. Totodată, un flux de fonduri UE în timp util este esențial pentru cheltuielile de capital ale guvernului.
S&P anticipează ca datoria publică netă a României raportată la PIB să continue să crească, dar într-un ritm mai lent. Creșterea va fi de 3,2 puncte procentuale în acest an (la 60,4%), de 1,8 puncte procentuale în 2027, de 1,4 puncte procentuale în 2028 și de 1,3 puncte procentuale în 2029.
Potrivit estimărilor, consolidarea fiscală va genera îmbunătățiri în balanța externă. Deficitul de cont curent (CC) s-a redus ușor, ajungând la 8,0% din PIB în 2025. Se preconizează o scădere de 1 punct procentual în 2026 și 2027, influențată pozitiv de scăderea treptată a deficitelor publice.
Agenția se așteaptă ca mixul de finanțare externă să beneficieze de creșterea fluxurilor de fonduri UE în următorii ani, după o scădere temporară în 2024. În general, fluxurile de investiții străine directe și granturi UE fără crearea de datorii ar putea acoperi, în medie, 50%-60% din deficitele de cont curent, susținând poziția solidă a băncii centrale.
Ministrul de Finanțe ALEXANDRU NAZARE a declarat că România ar putea spera la o perspectivă neutră din partea agențiilor majore de rating în toamnă, în funcție de execuția bugetară. Totuși, acest lucru este puțin probabil înainte de clarificarea impactului transferului funcției de prim-ministru de la liberali (PNL) la social-democrați (PSD). Scenariul S&P presupune o tranziție lină. Agenția se așteaptă însă ca coeziunea politică și stabilitatea generală să fie contestate mai concret înainte de următoarele alegeri parlamentare de la sfârșitul anului 2028.
