Rezultate alarmante despre încrederea românilor în sistemul judiciar: peste 70% nu au încredere sau au foarte puțină în justiție
Într-un context în care încrederea în instituțiile statului reprezintă un indicator esențial al stabilității și funcționalității democrației, ultimele sondaje de opinie relevă o situație îngrijorătoare privind percepția populației asupra sistemului judiciar din România. Conform unui studiu realizat de INSCOP, publicat recent, peste șapte din zece români (70,5%) spun că au foarte puțină încredere sau deloc în justiție. În plus, aceeași cercetare evidențiază o percepție profund negativă legată de independența sistemului judiciar, considerată nesatisfăcătoare de către mai mult de două treimi din populație, adică 67,4%.
Percepția de lipsă de încredere afectează viața cotidiană a românilor
Rezultatele sondajului reflectă o realitate dureroasă: chiar dacă justiția are rolul fundamental de a asigura echitatea și statul de drept, percepția generală a populației române este de deznădejde. Mai exact, doar 25,5% dintre cetățeni declară că au încredere în sistemul judiciar, fie foarte multă, fie destul de multă. Dintre aceștia, 9,5% afirmă că au „foarte multă” încredere, în timp ce 16% recunosc că au încredere „destul de mult”. Restul, aproape trei sferturi din populație, nu mai cred în corectitudinea și imparțialitatea proceselor judiciare din țară.
Această scădere dramatică a încrederii are implicații directe asupra percepției cetățenilor despre justiție și, implicit, asupra modului în care aceștia se raportează la procesul de justiție. Într-un mediu în care opinia publică își pierde încrederea în izvoarele legii, riscul de a se vulnera autoritatea statului și de a se crea un climat de scepticism devine unul tot mai pregnant.
Percepția asupra independenței justiției – o problemă veche, dar accentuată
Percepția legată de independența sistemului judiciar pare să fie și mai critică. Potrivit sondajului, 67,4% dintre români consideră că justiția nu are o independență reală. În public, această opinie se reflectă în tensiuni frecvente între instituțiile judiciare și factorii politici, precum și în cazul unor dosare celebre care au stârnit controverse. Faptul că majoritatea populației percepe sistemul ca fiind influențat de interese politice sau de alte forțe externe subminează și mai mult încrederea în justiție.
Acest climat de scepticism nu este apărut peste noapte. Cazuri de corupție, scandaluri recente și conflicte interne din sistem, dar și critica constantă din partea unor actori politici sau media, au accentuat această percepție de lipsă de independență. De-a lungul anilor, reformele judiciare au fost frecvent ondulate, iar încrederea populației în aceste eforturi a fost, de asemenea, afectată.
Perspectiva viitorului și necesitatea unor reforme reale
În condițiile în care percepția publică rămâne atât de negativă, provocarea pentru autorități este de a restabili încrederea cetățenilor în sistemul judiciar. Este nevoie de reforme transparente și de o comunicare constantă, menite să demonstreze angajamentul față de statul de drept și imparțialitate. De asemenea, elitele politice și judiciare trebuie să colaboreze mai strâns pentru a restructura percepția de influență politică și pentru a îmbunătăți independența sistemului.
Declinul încrederii nu înseamnă doar despre credibilitatea instituțiilor: el afectează însuși fundamentul unui stat democratic și al dreptății. În timp ce autoritățile promit reforme și măsuri concrete pentru redresare, rămâne de văzut dacă aceste inițiative vor reuși să vireze trendul negativ și să redea românilor încrederea în justiție, un pilon esențial al societății moderne.
Până când, însă, această încredere va putea fi reconstituită, depinde în mare măsură de voința și eficiența schimbărilor din interiorul sistemului judiciar, precum și de modul în care acestea vor fi percepute și acceptate de public. Într-un climat de scepticism atât de profund, nu este suficient să se declare intenții, ci este nevoie de acțiuni concrete, transparente și sustenabile, menite să readucă încrederea și să redefinească ordinea în justiție.
Transformarea sistemului judiciar: o provocare pe termen lung
Unii specialiști subliniază că redobândirea încrederii populației nu se va întâmpla peste noapte. Este nevoie de timp, de reforme structurale și de un efort susținut de a recâștiga credința cetățenilor în independența și imparțialitatea judecătorilor. Experiențele din alte țări europene arată însă că, odată implementate reforme solide, rezultatele pot fi vizibile în timp, dar nu fără un angajament ferm și transparență maximă din partea celor responsabili.
Este esențial ca reformele din justiție să nu fie doar pe hârtie, ci să se traducă în practici concrete, în măsuri clare de protejare a independenței și impartialității magistraților. De asemenea, implicarea activă a societății civile și a mass-media în procesul de monitorizare și de promovare a transparentizării sistemului judiciar poate fi un factor decisiv în cel mai scurt timp.
Perspectiva unui sistem judiciar credibil și independent
În condițiile în care percepția publică continuă să fie atât de deficitară, prioritatea actuală trebuie să fie implementarea unor măsuri clare și coerente, adresate atât responsabililor din sistem, cât și opiniei publice. În acest sens, comunicarea deschisă și implicarea comunității în procesul de reformare sunt elemente cheie pentru redobândirea încrederii.
Chiar dacă schimbările vor necesita timp și răbdare, există semne de îmbunătățire în zona reformelor legislative și administrative, iar unele inițiative menite să întărească independența și integritatea magistraților sunt în curs de derulare. Rămâne însă ca aceste măsuri să fie dublate de o implicare constantă și de o monitorizare riguroasă, pentru ca rezultatele să fie pe termen lung.
În cele din urmă, încrederea în justiție va putea fi refăcută numai dacă reforma va deveni o prioritate națională și dacă statul va reuși să răspundă așteptărilor cetățenilor în mod concret și transparent. Într-un moment în care încrederea publicului este la niveluri extrem de joase, orice pas real și bine fundamentat spre consolidarea independenței și a responsabilității sistemului judiciar poate constitui un punct de cotitură și o promisiune de schimbare durabilă.
