Criza energetică europeană ar putea persista dincolo de conflictul din Orientul Mijlociu
București – Noua criză energetică europeană, alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu, ar putea avea efecte de durată, chiar și după încheierea ostilităților. Dan Jørgensen, comisarul pentru Energie, avertizează că daunele provocate infrastructurii energetice ar putea limita oferta pe termen lung. Prețul petrolului și al gazelor a crescut cu 60-70% într-o lună, adăugând 14 miliarde de euro la factura de importuri de combustibili fosili a Uniunii Europene.
Această situație nu reprezintă doar un risc de instabilitate temporară a pieței, ci și posibilitatea ca UE să se confrunte cu costuri ridicate pe termen lung, prețuri mai mari la energie și creșterea diferențelor de competitivitate. Principala cauză este deteriorarea infrastructurii pentru transportul de petrol și gaze în Orientul Mijlociu, unde reparațiile ar putea dura luni întregi.
Cum se manifestă criza în Europa
Situația actuală se poate rezuma la patru evoluții majore. În primul rând, șocul energetic este real și costisitor, dar nu repetă explozia inflaționistă din 2022. În al doilea rând, zona euro nu este afectată în mod uniform. Prețurile energiei electrice și pierderea veniturilor reale variază semnificativ de la o țară la alta.
Apoi, costurile companiilor sunt în creștere, dar transferul lor către consumatori rămâne limitat. În cele din urmă, Bruxelles intenționează să evite repetarea măsurilor de gestionare a crizei din 2022-2023, care au fost costisitoare și, adesea, prost țintite. Se pregătește o abordare bazată pe asistență mai restrânsă și mai precisă și pe măsuri structurale care să reducă dependența de combustibilii fosili.
Potrivit unei note din 26 martie a Direcției Generale Afaceri Economice a Comisiei Europene, prezentată Eurogrupului, UE a cheltuit cu aproximativ 6 miliarde de euro mai mult pe importurile de energie fosilă în primele 17 zile ale crizei iraniene.
Strategii europene pentru atenuarea efectelor
În timp ce prețul petrolului a depășit 100 de dolari pe baril, similar cu nivelurile din august 2022, prețurile gazelor rămân sub maximele din 2022-2023, dar prezintă o volatilitate crescută. Analiza BNP Paribas arată că inflația generală este mai moderată decât în urmă cu patru ani. În 2022, inflația a crescut rapid cu 4-5 puncte procentuale, în timp ce acum creșterea este minimă în primele luni.
Mai important este efectul asupra inflației de bază, excluzând energia. În 2022, aceasta a crescut constant cu aproximativ 4 puncte procentuale, în timp ce acum rămâne stabilă. Acest lucru sugerează că impactul energiei nu s-a extins pe scară largă în structura prețurilor, deși acest lucru ar putea fi doar temporar.
Companiile nu au transferat încă costurile mai mari ale energiei către consumatori, conform datelor privind indicii managerilor de achiziții. Comparativ cu 2022, când indicele pentru industria prelucrătoare a arătat o deteriorare de peste 10 puncte, acum s-a înregistrat o ușoară îmbunătățire. Sectorul serviciilor arată o scădere, dar mai mică decât în 2022.
Măsuri fiscale și flexibilitate limitată
Cel mai mare impact se simte în costurile de achiziție, unde creșterea a fost similară cu cea din 2022. Totuși, spre deosebire de atunci, prețurile de vânzare nu au crescut. Asta înseamnă că presiunea costurilor a apărut, dar firmele nu pot sau nu vor să o transfere în totalitate, ca în criza energetică din 2022.
Pe partea de gospodării, evaluarea situației financiare pentru următorii 12 luni a fost rapid negativă în 2022, cu o scădere de 10-18 puncte. Acum, mișcările sunt mai mici, cu o scădere de 3-4 puncte în zona euro. Acest lucru nu exclude probleme, dar șocul asupra puterii de cumpărare este mai restrâns. Criza din 2022-2023 a afectat consumatorii prin energie, alimente și inflație generală. Acum, accentul este pe combustibil și importuri, în timp ce impactul asupra facturilor de energie rezidențială este mai lent și diferit între țări.
În prezent, prețul gazelor naturale a crescut cu aproximativ 80% de la începutul anului. Cu toate acestea, prețul mediu en-gros al energiei electrice în cele cinci mari economii din zona euro a rămas aproape neschimbat de la izbucnirea conflictului și este cu aproximativ 14% mai mic față de anul trecut.
Comisia Europeană intenționează să utilizeze sprijin financiar țintit pentru gospodăriile vulnerabile și companiile consumatoare de energie, nu plafoane de preț sau reduceri fiscale generalizate. Se vor promova economiile de energie și transportul public. Se vor reduce taxele pe energie electrică unde este oportun pentru electrificare.
Potrivit Comisiei, costul net al sprijinului energetic în UE între 2022 și 2024 a reprezentat 2,2% din PIB. Aproximativ 60% din acest sprijin a fost sub formă de măsuri de preț, 40% sub formă de sprijin pentru venituri și doar un sfert a fost țintit.
Bruegel Institute sugerează că o intervenție prea amplă pe piață ar putea distorsiona competiția. Se recomandă coordonarea achizițiilor de GNL și reducerea cererii pentru a evita licitațiile cu cumpărători asiatici.
Țările care au crescut rapid capacitatea de energie regenerabilă sunt în avantaj. Spania este un exemplu evident, cu prețuri mai mici la energie electrică, datorită producției pe bază de surse regenerabile și dependenței reduse de gaze. Bruxelles consideră accelerarea electrificării, extinderea energiilor regenerabile, dezvoltarea rețelelor, utilizarea pompelor de căldură și a vehiculelor electrice, și o reducere atentă a cererii ca fiind calea de urmat pentru a reduce vulnerabilitatea Europei.
În concluzie, criza energetică actuală nu este o repetare a situației din 2022, dar este reală. Prețurile petrolului și gazelor sunt în creștere, iar daunele din Orientul Mijlociu ar putea limita oferta. Cu toate acestea, răspândirea energiilor regenerabile, capacitățile nucleare franceze recuperate și o cerere mai redusă atenuează răspândirea inflației.
