Votul diasporei românești: o divizare la vârf între cele două lumi muncitorești și sofisticate ale exilului
Diviziunea din diaspora românească și preferințele politice ale acesteia ies din nou la iveală, evidențiind o fragmentare profundă în percepțiile și așteptările față de viitorul României. În timp ce o parte considerată “muncitorească” susține în continuare schimbări radicale și percepe declinul țării într-o “dezagregare masivă”, cealaltă, denumită “sofisticată” și aproape elitistă, tinde spre susținerea reformelor promovate de guvernări+ mai moderate, precum cea a lui Bolojan. Această polarizare devine tot mai vizibilă atât în alegeri, cât și în discursurile publice, marcând modul în care diaspora percepe starea și viitorul României.
Diaspora muncitorească: o viziune apocaliptică asupra României
Secțiunea “muncitorească” a diasporei, compusă din români plecați în căutarea unui trai mai bun în țări precum Italia, Spania sau Germania, își păstrează o atitudine tensionată față de actualitatea politică și socială din țară. Aceștia sunt, în general, cei mai vocali atunci când vine vorba de criticile privind actuala guvernare, percepând România ca fiind într-o “dezagregare masivă” ce afectează în mod direct și profund comunitățile lor.
Sociologul Barbu Mateescu a detaliat această divisare: “Diaspora muncitorească vrea în continuare o ‘schimbare pe scară largă’ a României, pe care o percep ca fiind în colaps.” Această opinie se bazează pe experiența lor directă, pe condițiile economice și sociale din țară, pe care o văd ca fiind în declin, cu resurse și valori în decalaj chiar și față de anii trecuți. Aceștia înțeleg că drumul de redresare trebuie să fie profund și tranșant, iar orice reformă “morală” sau “structurală” de la București pare, pentru ei, insuficientă.
Diaspora sofisticată: susținere pentru reforme echilibrate
În contrast, o altă categorie a diasporei, în special cea formată din intelectuali, profesioniști sau cetățeni implicați în mediul academic și cultural, preferează o abordare mai echilibrată, susținând reformele vizate de actuala guvernare, condusă de Bolojan. Pentru aceștia, măsurile de reformă ale guvernării sunt percepute ca fiind pași importanți spre modernizare și stabilitate, departe de ideea de dezastru total.
Mateescu explică această diferență de percepție: “Diaspora sofisticată” susține o reformă treptată și bine fundamentată, considerând că România are nevoie de stabilitate în procesul de modernizare. Această categorie vede în măsurile guvernamentale, precum cele de digitalizare, reforme administrative sau lupta împotriva corupției, semne de normalizare și de progres real, în timp ce diaspora muncitorească rămâne sceptică și preocupată de direcția în care pare să se îndrepte țara.
Contextul alegerilor și perspectivele pentru viitor
Această diferențiere profundă face ca alegerile și dezbaterile politice să fie extrem de tensionate, iar votul diaspora să fie considerat un indicator valoros al stării de spirit din comunitățile românești din afara țării. În ultimii ani, mobilizarea diasporei a devenit crucială pentru orice partid sau lider politic, întrucât prezența la urne poate decide rezultatul—mai ales în scurte câștiguri sau pierderi.
Deși reacțiile și opțiunile diferă în funcție de segmentul socio-economic și cultural, toate părțile par să solicite o Românie mai stabilă și mai prosperă, însă percepțiile asupra soluțiilor diferă radical. Dacă diaspora muncitorească își păstrează speranța într-un salt civilizator și într-o schimbare răsunătoare, cea sofisticată caută în continuare soluții governabile, bazate pe echilibru și reforme sustenabile.
Se poate observa, astfel, că, indiferent de preferințele politice, aceste două lumi vor trebui, în viitor, să găsească un punct comun, pentru ca România să-și repornească procesul de dezvoltare și coeziune socială. Într-un context geopolitic și economic tot mai complex, unitatea și o claritate a viziunii devin esențiale, pentru a evita fragmentarea accentuată și pentru a construi un viitor comun, în ciuda diferențelor de percepție și speranțe.
