Conform Economica: Atacurile cibernetice continuă să vizeze sistemul bancar și serviciile poștale
Sistemul bancar din România a rămas în centrul atenției infractorilor cibernetici în 2025, atrăgând cea mai mare parte a atacurilor raportate, în timp ce serviciile poștale și de curierat concentrează 11% dintre incidente. Infrastructurile pieței financiare ocupă a treia poziție, cu o pondere de 6%, conform datelor Direcției Naționale de Securitate Cibernetică (DNSC).
Concentrarea atacurilor asupra sectorului bancar se explică prin numărul mare de campanii de phishing și fraudă care utilizează identitatea vizuală a băncilor. De asemenea, instituțiile financiare dispun de procese mai bine dezvoltate pentru detectarea și raportarea incidentelor de securitate, ceea ce duce la o vizibilitate sporită a acestora.
Sophisticarea atacurilor și rolul inteligenței artificiale
Anul 2025 a marcat o escaladare semnificativă a riscurilor cibernetice. Atacuri ransomware de amploare au vizat organizații din sectoare esențiale, companii private și instituții publice. Grupările specializate au continuat să profite de contextul geopolitic pentru a desfășura campanii cibernetice avansate.
În același timp, inteligența artificială (IA) a început să joace un rol tot mai important. Instrumentele bazate pe IA facilitează exploatarea automată a vulnerabilităților software. Adoptarea rapidă a aplicațiilor de inteligență artificială generativă a creat noi dependențe tehnologice, multe dintre acestea nefiind încă gestionate corespunzător în organizații.
Phishingul și frauda, principalele vulnerabilități
Phishingul a reprezentat 38% din totalul raportărilor primite de DNSC în 2025, iar frauda cibernetică a generat încă 27% dintre incidente. Împreună, aceste două categorii însumează aproape două treimi din totalul incidentelor semnalate. Compromiterea conturilor a reprezentat 9% din total, iar compromiterea aplicațiilor și serviciilor, 3%.
Ponderea ridicată a phishingului și a fraudelor nu indică neapărat cele mai mari pagube operaționale, ci confirmă faptul că factorul uman continuă să fie principala vulnerabilitate exploatată de infractorii cibernetici.
Amenințările cibernetice la adresa spațiului civil din România au rămas la un nivel ridicat pe tot parcursul anului trecut. Tensiunile geopolitice, profesionalizarea grupurilor de criminalitate informatică și extinderea suprafeței de atac generate de digitalizarea accelerată a serviciilor publice și comerciale au contribuit la acest context.
Grupările motivate financiar, dar și actorii susținuți de state au continuat să exploateze vulnerabilități tehnice și organizaționale. Acestea s-au concentrat asupra sectoarelor cu volume mari de tranzacții și date sensibile, infrastructurilor critice și furnizorilor de servicii digitale, care oferă acces către un număr mare de organizații. Diferențele de maturitate cibernetică dintre sectoarele economice și chiar dintre organizațiile din același domeniu rămân semnificative, necesitând investiții continue în securitatea cibernetică.
Sursa: Economica
