Ilfovul, mai tare ca Bucureștiul în reciclarea PET-urilor, reflectând criza apei potabile
Locuitorii din județul Ilfov reciclează anual mai multe ambalaje din plastic decât cei din București, iar diferența nu este doar o simplă chestiune de volum, ci un semnal clar al problemelor sistemice cu privire la aprovizionarea cu apă potabilă. Statistica raportată în cadrul Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) scoate la iveală un adevăr tulburător: dacă în casele bucureștenilor, o medie de 226 de PET-uri pe an este returnată, în Ilfov numărul ajunge la 247. Cu alte cuvinte, un ilfovean duce de patru ori mai multe ambalaje pentru reciclare, o diferență care trădează cu claritate criza apei la nivel local.
Diferenta de consum și ce stă în spatele ei
Această diferență importantă în comportament reflectă în primul rând dificultățile legate de infrastructura serviciilor de apă potabilă din județ. În timp ce Bucureștiul beneficiază de o rețea centralizată, relativ modernizată și în mai multe zone fiabilă, Ilfovul, administrat de autorități cu probleme majore de management, depinde încă foarte mult de apa îmbuteliată. În majoritatea localităților din județ, rețeaua publică fie este insuficientă, fie nu asigură apă sigură pentru consum, astfel încât mulți locuitori sunt nevoiți să folosească apă din bidoane sau baxuri, care ajung apoi direct la centrele de reciclare.
Dacă în București, majoritatea ambalajelor returnate provin din sticlă, plastic și metal, în Ilfov cifrele vorbesc despre peste 134 de milioane de PET-uri și alte ambalaje din plastic, dar și peste 58 de milioane de ambalaje metalice și aproape 53 de milioane de sticla. În total, în decursul unui an, județul a colectat aproape 19.600 de tone de deșeuri, o cifră impresionantă, dar care nu acoperă problemele reale din sistem.
Criza apei și corupția, motivele din spatele cifrelor
Accesul la apă de calitate devine astfel o diferență între realitatea urbană și cea a localităților periurbane sau rurale din Ilfov. În condițiile în care pânza freatică a județului este poluată încă din trecut, din cauza deversărilor ilegale și a lipsei unui sistem coerent de epurare, mulți se află în imposibilitatea de a beneficia de o apă sigură de la robinet. Simptomul cel mai clar îl reprezintă cantitatea mare de ambalaje returnate, dar și situația concretă de la Otopeni, unde primarul este judecat pentru deturnare de fonduri în valoare de aproximativ șapte milioane de euro.
Această criză de apă se manifestă și prin cifre: în total, judetul Ilfov a colectat aproape 19.600 de tone de ambalaje, reprezentând peste 134 de milioane de PET-uri numai din plastic, în plus față de ambalaje metalice și din sticlă. De la începutul anului, fluxul de ambalaje recoltate a fost constant, cu cele mai productive luni în iulie, când s-au colectat peste șase mii de tone, și cele mai slabe, în februarie.
Reciclarea, soluția ambițioasă dar insuficientă
Până în prezent, peste 8,5 miliarde de ambalaje de băuturi au fost colectate prin sistemul SGR la nivel național, rata de recuperare depășind 83%. În condițiile în care în 2025 au fost returnate peste 5,2 miliarde de ambalaje, rezultatele arată o implicare tot mai mare a consumatorilor și o încredere crescută în funcționarea sistemului. Totuși, aceste cifre acoperă doar parte din problemă, dezvăluind totodată și limitele actuale ale infrastructurii de reciclare.
Între timp, autoritățile locale și centrale au de respins provocarea de a repara, extinde și eficientiza sistemul de aprovizionare cu apă potabilă pentru zonele defavorizate. În contextul în care corupția și gestionarea defectuoasă a fondurilor publice continuă să fie un obstacol major în reforme, perspectivele unui sistem funcțional și durabil rămân încă departe.
Pe termen scurt, însă, recenta tendință de a crește gradul de conștientizare și implicare a cetățenilor în reciclare îți păstrează speranța, chiar dacă soluțiile pentru criza apei trebuie să vină mai degrabă din investii consistente și reforme profunde. În timp ce evaluările oficiale arată că reciclarea devine o normalitate, ecuația sănătoasă a unei comunități integrate și responsabilizate în fața mediului și a resurselor sale naturale impune urgent și soluții concrete pentru apa de la robinet, dacă nu vrem ca aceste cifre ale PET-urilor să reprezinte doar începutul unui dezastru mai amplu.
