Conform Libertatea: Adormirea Maicii Domnului și semnificațiile sale în tradiția românească
Pe 15 august, calendarul ortodox românesc marchează una dintre cele mai importante sărbători dedicate Sfintei Fecioare Maria: Adormirea Maicii Domnului. Această zi, cunoscută popular și sub denumirea de Sfânta Maria Mare sau Uspenia, îmbină profundul spiritual cu tradițiile populare, fiind un moment de reflecție și reculegere pentru credincioși. În calendar, Maica Domnului este celebrată de două ori pe an, prima dată pe 15 august prin Adormirea sa, iar a doua oară pe 8 septembrie prin Nașterea sa.
Tradiția Bisericii, neîntâlnită în Sfintele Evanghelii, relatează că Maica Domnului a mai trăit 11 ani după Înălțarea Mântuitorului. Ea a fost înștiințată de îngerul Gavriil despre mutarea sa la cele veșnice, primind vestea cu bucurie ca pe o chemare la viața nemuritoare. După ce și-a cerut iertăciune de la toți, Fecioara Maria și-a dat duhul, iar Domnul Însuși a primit sufletul ei sfânt, petrecându-se în acel moment numeroase minuni. Trupul ei nu a rămas în mormânt, ci a fost ridicat la cer de Fiul său, Cel ce a biruit moartea, păstrându-și fecioria și integritatea trupească. Sfinții Apostoli au fost adunați de Duhul Sfânt pentru a-și lua rămas bun, singurul absent fiind Apostolul Toma, care a ajuns la mormânt după trei zile, găsind doar giulgiul, semn al ridicării ei cu trupul la cer.
Semnificația spirituală și legăturile cu Ziua Marinei
Adormirea Maicii Domnului este considerată cea mai veche sărbătoare dedicată Sfintei Fecioare Maria, cu mărturii ce datează din secolul al V-lea, perioadă în care cultul Maicii Domnului a cunoscut o dezvoltare semnificativă, mai ales după Sinodul IV Ecumenic, care a consacrat-o ca Născătoare de Dumnezeu. Originară, probabil, din Ierusalim, sărbătoarea a fost generalizată în Răsărit de împăratul bizantin Mauriciu în secolul al VI-lea, fixând data de 15 august. În Apus, a fost impusă mai târziu de Papa Teodor I.
Această zi este adesea numită și „Paștele verii”, fiind cea mai importantă sărbătoare închinată Născătoarei de Dumnezeu în acest anotimp. Credincioșii ortodocși celebrează atât moartea și îngroparea, cât și învierea și înălțarea Maicii Domnului. La nivel liturgic, există asemănări cu Săptămâna Patimilor, slujba Vecerniei amintind de Joia Mare, iar cântarea Prohodului și purtarea Epitafului Maicii Domnului în procesiune accentuează solemnitatea momentului. Pe 15 august, sărbătoarea religioasă se împletește cu tradiția populară, fiind marcată și ca Ziua Marinei Române, Maica Domnului fiind considerată patroana spirituală a marinarilor.
Tradiții și superstiții specifice zilei de Sfânta Maria
Pe lângă semnificațiile religioase, ziua de 15 august este înconjurată de numeroase tradiții și superstiții populare. Se crede că femeile însărcinate nu trebuie să muncească în ajunul sărbătorii pentru a avea o naștere ușoară. Fetele care doresc să se mărite spele icoana Maicii Domnului cu apă de busuioc pentru a-și găsi alesul. De asemenea, ziua de 15 august este considerată ultima zi a verii în care florile culese au puteri tămăduitoare. Se spune că rugăciunea către Sfânta Fecioară, ținută cu post negru, poate aduce alinare și împlinire.
Este interzis, conform unor superstiții, tunsul părului în această zi, pentru a nu atrage tristețea Maicii Domnului. Înflorirea trandafirilor de Sfânta Maria anunță o toamnă blândă. În dimineața zilei, credincioșii obișnuiesc să împartă struguri pentru sufletele celor trecuți la cele veșnice, iar în unele zone se oferă prune coapte și faguri de miere. De la această dată, ciobanii încep coborârea oilor de la munte, iar bărbații își înlocuiesc pălăria cu căciula. Tot din această zi începe și sezonul nunților, care durează până la intrarea în postul Crăciunului, și se deschid târgurile și iarmaroacele de toamnă. O superstiție interzice aprinderea focului în sobă de Adormirea Maicii Domnului, considerată un gest ce poate atrage boala și ghinionul.
Sursa: Libertatea
