Senatorul PNL Gheorghe Vela propune introducerea unei coplăți de 5% din valoarea serviciilor medicale pentru bolnavii de cancer, o măsură controversată care a stârnit reacții vehemente în mediul public și în rândul asistenței medicale. Inițiativa legislativă vizează schimbarea actualului sistem de plăți în domeniul oncologic, dar, în realitate, riscă să limiteze accesul bolnavilor la tratament și să adâncească inegalitățile în sistemul de sănătate din România.
Propunere controversată în contextul sistemului sanitar românesc
Gheorghe Vela susține că proiectul său de lege are scopul de a eficientiza resursele financiară și de a responsabiliza pacienții în privința costurilor tratamentului. “Prin acest proiect de lege, introduc o gratuitate mascată pentru cei neajutorați”, a declarat senatorul, adăugând că nu intenționează să retragă inițiativa, ci să o optimizeze, fiind deschis la propuneri și sugestii din partea specialiștilor și a cetățenilor.
În realitate, însă, măsura vine într-un moment extrem de delicat pentru sistemul sanitar din România, având în vedere numărul tot mai mare de oameni afectați de cancer, precum și nivelul insuficient de acoperire a tratamentelor oncologice de către sistemul public. Potrivit datelor oficiale, în ultimii ani, numărul cazurilor de cancer a crescut constant, iar statul, deși face eforturi, nu reușește să acopere total costurile tratamentelor, forțând adesea pacienții să suporte cheltuieli suplimentare.
Impactul măsurii asupra pacienților și sistemului de sănătate
Introducerea unei coplăți de 5% din valoarea serviciilor medicale riscă să devină o barieră în calea tratamentului pentru cei vulnerabili, inclusiv pentru bolnavii de cancer, care necesită terapii complexe, adesea costisitoare. Pentru un tratament oncologic care ajunge uneori și la câteva zeci de mii de euro, această cotă mică poate părea nesemnificativă, dar pentru familiile cu venituri modeste, chiar și o sumă suplimentară de câteva sute de lei poate însemna o povară insuportabilă.
Medicul cardiolog și specialist în oncologie, Maria Popescu, atrage atenția asupra riscurilor pe termen lung: “Orice măsură care limitează accesul la tratament pentru cazurile grave, precum cancerul, are consecințe directe asupra mortalității și calității vieții pacienților. Nu trebuie să uităm că tratamentele oncologice sunt adesea extrem de costisitoare și fără sprijinul statului, mulți bolnavi vor fi nevoiți să renunțe sau să amâne tratamentul.”
Din punct de vedere al sistemului de sănătate, o astfel de măsură poate duce la creșterea amputărilor de tratament și, implicit, la agravarea prognosticului pentru cei afectați, economia medicală fiind în pericol de a fi dezechilibrată și mai tare.
Reacții și perspective în dezbaterea publică
Reacțiile la propunerea senatorului nu au întârziat să apară. Organizațiile non-guvernamentale din domeniul sănătății, asociațiile de pacienți și medicii critică aspru această inițiativă, afirmând că ea urmărește, de fapt, reducerea cheltuielilor statului pe seama celor mai vulnerabili. “Un plan de această natură nu trebuie să fie un pas înainte, ci un pas înapoi în privința accesului universal la tratament”, spune președintele Asociației pentru Protecția Pacienților, Ana Marinescu.
De cealaltă parte, susținătorii măsurii argumentează că orice responsabilizare a pacienților este benefică și că măsura ar putea ajuta la reducerea abuzurilor sau la creșterea responsabilității individuale.
În timp ce proiectul legislativ este pus în dezbatere și așteaptă adoptarea finală, comunitatea medicală și societatea civilă cer autorităților să ia în considerare consecințele pe termen lung și să găsească soluții mai echitabile pentru a sprijini pacienții oncologici. Rămâne de văzut dacă această propunere va fi respinsă sau ajustată în procesul legislativ, însă, cel mai important, este ca sistemul de sănătate să rămână prioritar pentru autorități, asigurând acces universal la tratament pentru cei mai grav afectați.
