Directorul Instagram respinge acuzatiile de dependență: „Nu există dovadă clară că utilizatorii sunt dependenți de rețelele sociale”
Când dezbaterea asupra influenței rețelelor sociale asupra sănătății mentale ajunge în centrul atenției publice, cuvintele liderilor majori din domeniu capătă o importanță deosebită. În timp ce numeroși experți și psihologi avertizează asupra riscurilor dependenței tehnologice, reprezentanții marilor platforme încearcă să contrazică această percepție, insistând asupra unei interpretări mai nuanțate a fenomenului.
Miercuri, în cadrul unui proces de o importanță deosebită desfășurat în California, Adam Mosseri, directorul general al Instagram, a fost întrebat explicit despre acuzațiile conform cărora utilizatorii rețelelor sociale pot dezvolta forme de dependență. În răspuns, Mosseri a reafirmat poziția companiei, susținând că nu există dovezi clare care să susțină ideea că cei care folosesc platforma în mod frecvent devin dependenți în sensul medical al cuvântului. El a explicat că, în opinia sa, este esențial să facem diferența între utilizarea problematică și dependența clinică, pentru a evita stigmatizarea excesivă și interpretări exagerate.
Dependența de social media: un concept controversat
Pentru mulți specialiști în psihologie, fenomenul de dependență de rețele sociale devine o preocupare din ce în ce mai relevantă. Cercetările arată că anumite comportamente pot duce la consum excesiv de conținut, la anxietate, depresie sau scăderea stimei de sine. Totuși, în diferență cu alte dependente, precum cea de alcool sau droguri, dependența de social media se manifestă adesea într-un mod mai subtil și mai variabil.
În acest context, termenii folosiți de oficialii platformelor mari sunt deosebit de importanți. Mosseri a insistat că, „psihologii nu clasifică utilizarea platformelor drept dependență”, subliniind că în domeniul medical nu există o naționalizare clară a acestui fenomen, ci mai degrabă un spectrum de comportamente. În opinia sa, majoritatea utilizatorilor își gestionează în mod conștient timpul petrecut online, iar riscurile sunt adesea exagerate de către mass-media și anumite cercetări incomplete sau interpretări selective.
Contextul social și mediatic actual
Această poziție a conducerii Instagram vine într-un moment în care societatea internațională devine tot mai conștientă de impactul tehnologiei asupra sănătății mintale a tinerilor. La nivel global, există o presiune tot mai mare asupra companiilor de social media de a implementa măsuri pentru reducerea riscurilor asociate, de la limitarea timpului petrecut pe platformă până la implementarea de funcții de control parental.
De exemplu, în Statele Unite, anumite legislaturi au încercat să impună restricții, argumentând că platformele își propun să maximizeze timpul de vizualizare pentru profit, indiferent de consecințe. Ca răspuns, oficialii din industrie aduc în discuție studiile care arată că utilizatorii pot avea o experiență echilibrată și benefică dacă gestionează responsabil utilizarea.
Ce urmează în dezbaterea despre dependența digitală
Cuvintele lui Adam Mosseri sunt parte a unei strategii mai largi prin care marile companii încearcă să reducă impactul percepției negative asupra imaginii lor. Lumea știe că, în ultimii ani, platformele sociale au fost acuzate de promovarea dependenței, deghizată în funcție socială și divertisment. Însă, în ciuda acestor acuzații, oficialii susțin că responsabilitatea pentru utilizarea sănătoasă revine în primul rând utilizatorilor și părinților, nu platformelor.
Dezbaterea pare a se îndrepta înspre un echilibru mai precis, în care responsabilitatea personală și reglementările legislative trebuie să funcționeze în tandem pentru a asigura un mediu social digital sănătos. În timp ce cercetările evoluează și mai mulți experți aduc în discuție riscurile reale, oficialii tehnologiei păstrează o poziție precaută, insistând că nu există dovezi definitive care să ateste dependență clinică și că, în cele din urmă, utilizarea social media trebuie privită în multidimensionalitatea sa.
Cu toate acestea, o certitudine rămâne – în tot acest climat de controverse, o educație digitală robustă și o responsabilitate mai mare din partea utilizatorilor și a creatorilor de conținut sunt, cel puțin pentru moment, cele mai eficiente soluții pentru a evita suprasolicitarea și eventualele efecte negative ale noii revoluții digitale.
