Primăria Sectorului 4, condusă de Daniel Băluță, începe anul 2026 într-un paradox financiar care pune în lumină lipsa de coerență în gestionarea bugetului local. În timp ce administrația se laudă cu un excedent bugetar de aproape 10 milioane de lei, bani rămași necheltuiți din anul precedent, la nivel operațional se pregătește o dublare a împrumuturilor, ceea ce amplifică tensiunile între cele mai importante forțe administrative ale Capitalei.
### Banii rămași necheltuiți și de ce nu sunt suficienți
Raportul financiar indică un excedent de aproximativ 9,7 milioane de lei, provenit din fonduri locale și neconsumate până la sfârșitul anului 2025. Acest surplus a fost prezentat ca un avantaj în gestionarea bugetului, dar realitatea planurilor primăriei indică o adevărată nevoie de finanțare pentru proiectele cu fonduri europene. Potrivit documentelor oficiale, sumele alocate pentru reabilitarea blocurilor și modernizarea școlilor, obținute în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, nu acoperă încă total costurile, fapt recunoscut deschis de administrație.
Pentru a acoperi diferența, primăria a decis să aprobe un nou împrumut de 100 de milioane de lei, în timp ce inițial s-a croit la o finanțare de 100 de milioane, aprobată cu doar câteva luni în urmă. Dacă sumele necesare se vor dovedi a fi mai mari, propunerea legislativă prevede deblocarea unei sume totale de până la 200 de milioane, ceea ce va duce datoria publică locală la niveluri nemaiîntâlnite în ultimii ani pentru Sectorul 4.
### Investițiile care s-au scumpit și impactul asupra bugetului
Costurile pentru proiectele de reabilitare a infrastructurii școlare și rezidențiale au crescut semnificativ față de estimările inițiale. Astfel, pentru Școala Gimnazială Avram Iancu, investiția totală a fost majorată la peste 35,2 milioane de lei, iar pentru Școala nr. 190, suma s-a apropiat de 94 de milioane de lei, cu 14,5 milioane finanțate din noul credit. La Școala nr. 194, creșterea costurilor a ajuns la peste 43,6 milioane de lei. Principalul motiv al scumpirii îl reprezintă exigențele tehnologice și de materiale pentru anveloparea termică a blocurilor, proiect care se află în avangarda cheltuielilor majore din cauza creșterii prețurilor la materialele de construcție și manoperă.
Deși bugetul local a primit peste 864 de milioane de lei prin fonduri europene, diferența pentru finalizarea acestor proiecte trebuie acoperită din resurse proprii, iar în condițiile în care acestea sunt limitate, singura soluție pentru primărie a fost majorarea gradului de îndatorare. Potrivit analizelor, acest scenariu va duce, în următorii ani, la un vârf al datoriei de până la 28% din veniturile anuale ale Sectorului 4, atins în jurul anului 2031-2033.
### Tensiuni politice în plină criză de fonduri
Dezbinarea dintre primarul Daniel Băluță și primarul general Ciprian Ciucu capătă și mai multă relevanță în contextul actual. Edilul Capitalei acuză administrația din Sectorul 4 de „scheme măsluite” în împărțirea bugetului general al Bucureștiului, susținând că influența fostelor decizii ale lui Băluță, când era apropiat de guvern, a afectat repartizarea fondurilor și a provocat situația critică a bugetului capitalei.
„Știu că se pricepe să facă rost de bani din pix, prin decizii politice arbitrare, de multe ori pentru proiecte scumpe și inventate”, a declarat Ciucu, într-un atac direct la adresa fostului său coleg. În răspuns, Daniel Băluță, președinte al PSD București, a criticat administrația lui Ciucu pentru „amatorism și incapacitate”, dar și pentru intenția de a majora prețul tarifelor transportului STB, ceea ce ar pune și mai multă presiune pe bugetele bucureștenilor.
Situația din ultimele săptămâni continuă să evolueze, cu decizii care urmăresc să balanseze nevoile punctuale ale Sectorului 4 și provocările financiare la nivel de capitală. În timp ce administrațiile se confruntă cu creșteri de costuri și tensiuni politice, perspectivele asupra modului în care bugetele municipiului vor fi gestionate în următoarele luni rămân în ceață. Între reașezarea finanțelor și lupta politică, primăria de Sector și administrația centrală vor trebui să găsească soluții pentru a evita o criză de nedorit, în timp ce Bucureștiul se află la răscrucea deciziilor de viitor.
