Misterul celor 30.000 de seisme care au avut loc pe insula Santorini la începutul anului 2025 a fost elucidat după un studiu realizat de 31 de cercetători din șase țări și publicat într-o revistă științifică importantă. Această cercetare oferă explicații despre evenimentele petrecute în interiorul Pământului și sub ocean în timpul acestei crize vulcanice majore.
Pe 27 ianuarie, seismele au început să se manifeste seara, marcând începutul unei perioade de aproape o lună cu activitate seismică intensă. Din cauza acestui fenomen, majoritatea locuitorilor insulei grecești cea mai vizitată părăsesc zona, iar autoritățile intervine cu echipaje de salvare, poliție și armată, aduse de pe continent, echipate cu generatoare și echipamente mobile de comunicare. În urma acestei situații, s-a decretat stare de urgență și s-au închis temporar școlile, precum și punctele de adunare în caz de cutremur major.
Deznodământul acestei crize a fost dificil de prevăzut, fiindcă în zonă se află o confluenta de plăci tectonice, cea eurasiatică și cea africană, unde activitatea seismică este frecventă, iar în plus, există un lanț de vulcani subacvatici. Chiar dacă unii oameni de știință consideră aceste cutremure a fi normale pentru această zonă, alții anticipează semne ale unei activități vulcanice potențiale.
Studiul publicat în revista științifică a relevat că magma s-a deplasat între vulcanul Santorini și cel subacvatic Kolumbo, aflat la 7 kilometri nord-est, demonstrând pentru prima dată că cei doi vulcani împărtășesc aceeași sursă magmatică. Conform fizicianului Florent Brenguier, copreședinte al unui institut de cercetare geofizică, în primele luni ale lui 2025, magma a creat o fisură aproape verticală în scoarța terestră, pe o lungime de 13 kilometri, oprindu-se la doar 3 kilometri de suprafață. Aceasta a fost traiectoria pe care au reușit să o refacă oamenii de știință.
Fenomenul a început încă din vara anului 2024, când echipamentele de monitorizare au detectat semnale neobișnuite. Solul din zona craterului Santorini, parțial scufundat, s-a ridicat cu până la 5 centimetri în jumătate de an, iar emisiile de gaze vulcanice, precum hidrogenul și dioxidul de carbon, au crescut pe insula vecină Nea Kameni.
La sfârșitul lunii ianuarie, situația s-a înrăutățit dramatic, fiind înregistrate sute de seisme și un zgomot seismic continuu, semnul activității magmei în interiorul Pământului. În zilele următoare, magma s-a deplasat în etape, mai întâi către zona insulei, apoi spre nord-est, apropiindu-se de suprafață. La începutul lui februarie, epicentrele cutremurelor s-au apropiat de suprafață, fiind înregistrate seisme cu magnitudini peste 5.
Datele obținute indică faptul că insula Santorini s-a ridicat cu peste 10 centimetri, în timp ce fundul craterului subacvatic Kolumbo s-a scufundat cu până la 32 de centimetri, golind astfel rezervorul de magmă. Aceste modificări sunt explicația pentru fenomenul seismic și vulcanic din acea perioadă.
