Fostul ministru al Energiei cere deblocarea hidrocentralelor neterminate și declararea lor ca proiecte de securitate națională
În contextul crizei energetice actuale și a eforturilor Guvernului de diversificare a surselor de energie, fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, face un apel ferm pentru relansarea proiectelor majore care pot contribui semnificativ la reducerea dependenței de importuri. Într-un comunicat recent, deputatul a anunțat lansarea petiției naționale intitulate „Hidroenergia salvează România”, menită să atragă atenția asupra necesității urgente de a debloca hidrocentralele aflate în avans de execuție.
Proiecte de interes strategic, aproape de finalizare
Hidrocentrale începute în ultimii ani, dar rămase blocat în diverse faze ale construcției, reprezintă o oportunitate esențială pentru economia energetică a României. Mulți dintre aceste proiecte au ajuns la stadii avansate, însă au fost suspendate din diverse motive birocratice, financiare sau din cauza lipsei unor scheme clare de susținere pe termen lung. Burduja susține că aceste investiții trebuie considerate proiecte de securitate națională, menite să crească autonomia energetică a țării într-un context global instabil și marcat de conflicte și perturbări pe piețele globale de energie.
„Este vital ca hidrocentralele neterminare să fie deblocate rapid, întrucât acestea pot contribui substanțial la reducerea importurilor de energie și la creșterea independenței noastre energetice”, afirmă fostul ministru. În opinia sa, aceste proiecte, odată finalizate, pot asigura o sursă certă de energie verde, durabilă și accesibilă, reducând fragilitatea sistemului energetic național în fața fluctuațiilor de pe piețele internaționale.
Contextul energetic și importanța hidroenergiei pentru România
România dispune de un potențial hidroenergetic considerabil, fiind unul dintre liderii regionali în această zonă. Cu peste 40% din producția de energie electrică provenind din resurse hidro, țara se poziționează ca un actor strategic în acest sector. Totuși, multe dintre hidrocentralele planificate sau în curs de construcție rămân nefinalizate, din cauza unor probleme birocratice, a lipsei de investitori sau a unor impedimente legislative.
Reunirea acestor proiecte în categoria de „proiecte de securitate națională” ar putea deschide calea pentru acordarea unor facilități suplimentare, fonduri și sprijin suplimentar din partea statului și a Uniunii Europene. În plus, autoritățile trebuie să gestioneze mai eficient procedurile administrative și să ofere un mediu stabil pentru investitori, astfel încât aceste investiții esențiale să nu mai fie compromise de obstacole birocratice sau de lipsa de viziune pe termen lung.
Un argument solid pentru această necesitate îl reprezintă și evoluțiile recente din sectorul energetic, în care creșterea prețurilor la energie și dependența de importuri din țări precum Rusia și Ucraina au readus în centrul atenției importanța dezvoltării resurselor interne. În acest sens, hidroenergia poate fi un pilon de stabilitate, contribuind la stabilizarea prețurilor și la creșterea fiabilității sistemului energetic național.
Perspective și urmări
Inițiativa fostului ministru depășește granițele simple ale unui apel administrativ, fiind o încercare de a mobiliza opinia publică și factorii de decizie pentru o prioritizare a hidroenergiei în agenda strategică. În condițiile în care toate parțile implicate conștientizează impactul pe termen lung al crizei energetice, trecerea proiectelor de hidroenergie în spațiul securității naționale ar putea accelera remedierea situației și relansarea unor investiții vitale pentru economia și mediul înconjurător.
Ultimele evoluții indică faptul că inițiativele civice și politice privind aceste hidrocentrale vor fi mai intense în următoarele luni, în încercarea de a convinge factorii de decizie să adopte un cadru normativ clar și favorabil pentru finalizarea proiectelor strategice. Într-un moment în care România caută soluții durabile pentru creșterea independenței energetice, hidroenergia poate juca un rol crucial – dacă va fi apropiată, sprijinită și implementată cu vigurozitate.
