Acasă / Sănătate / Scarlatină precolumbiană: Bacteria ucigașă, găsită într-o mumie
Sănătate

Scarlatină precolumbiană: Bacteria ucigașă, găsită într-o mumie

21 aprilie 2026
Scarlatină precolumbiană: Bacteria ucigașă, găsită într-o mumie

Bacteria scarlatinei, Streptococcus pyogenes, a fost descoperită într-o mumie precolumbiană veche de secole din Bolivia, sugerând că boala exista în Americi înainte de sosirea europenilor. Descoperirea, realizată de cercetătorii de la Eurac Research, oferă o perspectivă nouă asupra evoluției acestei bacterii și a impactului său asupra sănătății umane de-a lungul timpului.

O descoperire neașteptată într-o mumie

Oamenii de știință au dat peste urmele bacteriei scarlatinei în timp ce analizau rămășițe umane mumificate natural din Bolivia. Frank Maixner, directorul Institutului pentru Studierea Mumiilor din cadrul Eurac Research, a explicat că cercetările inițiale nu vizau în mod specific identificarea acestui agent patogen. Analizele genetice ale mumiilor au o abordare mai amplă, investigând atât ADN-ul uman, cât și pe cel al microorganismelor prezente în rămășițe.

Mumia, provenind dintr-un chullpa, un tip de turn funerar specific regiunii Altiplano, a aparținut unui tânăr de origine indigenă care a trăit între anii 1283 și 1383. Analiza unui dinte din mumie a dezvăluit urme de ADN aparținând mai multor bacterii, inclusiv Streptococcus pyogenes. Având în vedere relevanța medicală actuală a acestui agent patogen, echipa de cercetare a aprofundat studiul.

Reconstruirea genomului antic

Pentru a reconstrui genomul bacteriei, cercetătorii au folosit o metodă numită asamblare de novo. Această tehnică computațională reconstruiește genomul de la zero, fără a se baza pe un model de referință modern. Microbiologul Mohamed Sarhan a subliniat că această metodă oferă avantajul de a nu fi influențați de referințele moderne, permițând descoperirea de informații noi, inclusiv variante genetice dispărute.

Conservarea excepțională a ADN-ului, datorată condițiilor reci și uscate din zonele înalte ale Boliviei, a fost un factor crucial. Guido Valverde a menționat că starea excelentă a ADN-ului a permis reconstruirea unui genom aproape complet, oferind numeroase informații. Cercetările au arătat că bacteria era deja capabilă să provoace boala, tulpina antică conținând multe dintre genele patogene întâlnite la variantele moderne de Streptococcus pyogenes.

În plus, aceeași bacterie a fost identificată și în seturi de date ADN din Europa vechi de aproximativ 4.000 de ani. De asemenea, au fost descoperite specii înrudite de Streptococcus în rămășițe de gorile din Africa, datând de circa 200 de ani.

Studiul a fost publicat în revista Nature Communications.

Articole similare