Conform Economistul.ro: Operațiunea rusă de influență „Storm-1516” și-a mutat o parte semnificativă a activităților sale către Franța și Germania, pe măsură ce aceste state europene și-au asumat o responsabilitate sporită în sprijinirea Ucrainei. O investigație NewsGuard, citată într-o analiză a Center for European Policy Analysis (CEPA), relevă că, începând cu ianuarie 2025, rețeaua a lansat cel puțin 34 de narațiuni false. Acestea au vizat Franța și Germania, fiind distribuite prin aproximativ 175.000 de postări și articole, ajungând la 274 de milioane de vizualizări doar pe platforma X.
Propagandă rusă pe noi ținte europene
„Storm-1516” este o operațiune de influență atribuită ecosistemului de propagandă rusesc și legată de activitățile fostei Internet Research Agency. Analiza NewsGuard, publicată în februarie 2026, subliniază că, pe fondul reducerii sprijinului financiar și militar american pentru Ucraina, operațiunea și-a redirecționat atenția către aliații europeni, deveniți cruciali pentru susținerea Kievului. Franța și Germania au fost vizate în mod special prin narațiuni menite să erodeze sprijinul public pentru continuarea ajutorului.
Narațiunile false identificate de NewsGuard, în perioada ianuarie 2025 – februarie 2026, au circulat în aproximativ 175.000 de postări și articole, generând 274 de milioane de vizualizări pe X. Intensitatea campaniei a crescut în a doua jumătate a anului 2025, cu 18 narațiuni înregistrând 147 de milioane de vizualizări, comparativ cu 12 narațiuni și 97 de milioane de vizualizări în prima jumătate a anului.
Mesajele, deși variate ca formă, au urmărit un fir comun: sprijinul pentru Ucraina ar submina nivelul de trai al europenilor, ar consuma resurse necesare intern și ar crește riscul implicării directe a Europei în conflict. Franța și Germania sunt ținte strategice datorită rolului lor central în susținerea Ucrainei și influenței deciziilor lor asupra politicii europene.
Inteligența artificială, un amplificator al dezinformării
Analiza CEPA plasează această evoluție într-un context mai larg, în care inteligența artificială (AI) poate accelera producția de conținut fals sau manipulator. Serviciul European de Acțiune Externă a constatat deja integrarea AI în operațiunile ruse și chineze de manipulare informațională, utilizată pentru generarea rapidă și la scară largă de imagini, video-uri și alte forme de conținut.
Se menționează și utilizarea unor modele AI dezvoltate în China de către actori asociați unor operațiuni ruse de influență, sugerând o cooperare digitală mai amplă între Moscova și Beijing. Totuși, analiza distinge între operațiuni ruse, sisteme tehnologice chineze și narațiuni care se pot suprapune, fără a susține existența unei structuri unice ruso-chineze care să coordoneze toate aceste campanii.
O provocare suplimentară pentru autoritățile europene o reprezintă migrarea rapidă a acelorași narațiuni pe platforme cu regimuri de supraveghere diferite. X, desemnată platformă online foarte mare sub Digital Services Act (DSA), are obligația de a evalua și reduce riscurile sistemice, inclusiv cele care afectează procesele civice. Comisia Europeană a amendat X cu 120 de milioane de euro în decembrie 2025 pentru încălcări ale obligațiilor de transparență și a deschis noi investigații privind funcționalitățile sale.
Telegram, nefiind desemnat ca platformă online foarte mare, se află într-o situație diferită, nefiind supus acelorași obligații stricte de supraveghere sub DSA. Această discrepanță permite narațiunilor să migreze din spațiile supravegheate mai puternic către servicii unde instrumentele europene de intervenție sunt mai puțin directe.
Problema vizează și statele candidate din Balcanii de Vest, unde legislația europeană privind platformele digitale nu se aplică la același nivel. Mesajele menite să reducă sprijinul pentru Ucraina pot fi adaptate publicului local, transformându-se în argumente împotriva credibilității procesului de extindere european.
Un eșec electoral, un posibil semnal de reziliență
Analiza CEPA folosește alegerile parlamentare din Ungaria din aprilie 2026 ca un exemplu al limitelor unor astfel de campanii. Campania electorală a inclus conținut generat cu AI, imagini sintetice și mesaje centrate pe costurile sprijinului pentru Ucraina. Rezultatul a fost însă victoria clară a partidului Tisza, condus de Peter Magyar, care a pus capăt celor 16 ani de guvernare Fidesz.
Analiza nu stabilește o legătură directă între mesajele de influență externă și comportamentul electoral al alegătorilor maghiari, nici că rezultatul se datorează exclusiv succesului sau eșecului unei singure campanii informaționale. Cazul subliniază însă că expunerea la conținut manipulator nu garantează efectul politic urmărit, iar reacția instituțiilor media, a societății civile și a actorilor politici joacă un rol crucial în capacitatea publicului de a evalua astfel de mesaje.
Reglementarea platformelor este necesară, dar insuficientă fără o reacție rapidă în spațiul public. Jurnalismul independent, verificarea informațiilor, alfabetizarea media și capacitatea liderilor politici de a explica motivele sprijinului european pentru Ucraina sunt prezentate ca instrumente complementare măsurilor juridice și tehnice. Operațiunile moderne de influență pot combina producția de conținut ieftin cu AI, rețele de conturi, site-uri false și migrarea rapidă a mesajelor între servicii și jurisdicții, reprezentând o provocare complexă pentru Uniunea Europeană.
Sursa: Economistul.ro
