Conform Gândul: Rusia respinge vehement criticile Japoniei, catalogate drept „revizioniste”, pe fondul primei vizite a președintelui VLADIMIR Putin în arhipelagul Kurile. Teritoriul, aflat în centrul unui conflict nerezolvat de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, a alimentat noi tensiuni între Moscova și Tokio.
Kremlinul a reacționat dur la acuzațiile formulate de autoritățile japoneze, Ministerul rus de Externe acuzând Japonia de „revizionism”. Deplasările lui Putin în insulele din Extremul Orient rus au provocat imediat nemulțumirea Japoniei, care a calificat vizita drept „absolut inacceptabilă”.
Rusia acuză Japonia de aroganță și revizionism
Maria ZAHAROVA, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a respins categoric declarațiile Japoniei, considerându-le „politic inoportune, jignitoare și nefondate din punct de vedere juridic”. Moscova susține că teritoriile respective îi aparțin în mod legitim și acuză Japonia că încearcă să conteste consecințele teritoriale ale celui de-al Doilea Război Mondial.
ZAHAROVA a denunțat ceea ce a numit o „politică anti-rusă care frizează ostilitatea”, insistând că statutul insulelor nu poate fi pus sub semnul întrebării. Potrivit diplomatului rus, insulele Kurile „au fost transferate (Rusiei) la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial conform acordurilor cu puterile aliate și Cartei Națiunilor Unite”. „Suveranitatea și jurisdicția Rusiei asupra acestor insule sunt în afara oricărui dubiu”, a subliniat ZAHAROVA.
Oficialul rus a reproșat liderilor japonezi că „își permit să dicteze cu aroganță Moscovei ce regiuni ale propriei țări poate vizita sau nu conducătorul său suprem”. Schimbul dur de declarații readuce în prim-plan unul dintre cele mai vechi diferende teritoriale încă nerezolvate din Asia.
Disputa istorică asupra Kurilelor
Japonia revendică patru insule din partea sudică a arhipelagului Kurile, ocupate de armata sovietică în 1945, în ultimele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial. Această dispută teritorială a împiedicat, timp de decenii, încheierea unui tratat formal de pace între Rusia și Japonia, menit să reglementeze definitiv relațiile dintre cele două țări după război.
Vizita președintelui rus în Kurile capătă o semnificație politică importantă. Pentru Moscova, deplasarea transmite mesajul că suveranitatea asupra arhipelagului este o chestiune închisă. Pentru Japonia, prezența lui Putin pe insulele revendicate reprezintă o nouă demonstrație a controlului exercitat de Moscova asupra unui teritoriu pe care Tokio continuă să îl considere parte integrantă a Japoniei.
Contextul actual: Relațiile tensionate cu Ucraina
Moscova a extins critica și dincolo de disputa privind insulele Kurile, legând actualele tensiuni de poziția adoptată de Japonia față de războiul din Ucraina. „La aproape 81 de ani după semnarea de către Japonia, în septembrie 1945, a actului de capitulare necondiționată, Tokio este din nou obsedat de discursuri revizioniste menite să îi spele agresiunea din Asia și să formuleze revendicări absurde împotriva Rusiei”, a declarat Maria ZAHAROVA.
Diplomația rusă a criticat, de asemenea, Japonia pentru sprijinul oferit Ucrainei și pentru sancțiunile impuse Moscovei după declanșarea invaziei ruse la scară largă în februarie 2022. Tokio s-a alăturat statelor occidentale în adoptarea unor măsuri restrictive împotriva Rusiei, contribuind la deteriorarea suplimentară a relațiilor bilaterale.
Sursa: Gândul
