Rusia a intensificat recent eforturile de control al spațiului digital, restricționând accesul la Telegram, una dintre cele mai populare aplicații de mesagerie din țară. Măsura face parte dintr-o strategie amplă a Kremlinului de a-și consolidara suveranitatea online, într-un context în care autoritățile încearcă să limiteze influența platformelor externe și să își asigure controlul asupra fluxului informațional. În ultimele zile, utilizatorii din Rusia au raportat probleme severe de funcționare a aplicației, de la încărcare lentă până la imposibilitatea de a trimite sau descărca conținut media, semnalând o încercare deliberată de a restricționa accesul.
Restricții tehnice și efecte asupra utilizatorilor
Autoritatea rusă pentru comunicații, Roskomnadzor, a confirmat oficial că a inițiat măsuri de limitare a funcționării Telegram, invocând necesitatea respectării legislației naționale și protejării cetățenilor. De fapt, aceste intervenții duc la o reducere semnificativă a traficului pe platformă, punând în pericol utilizarea normală a serviciului. Pe platformele de monitorizare a incidentelor online, numărul de plângeri a crescut dramatic, fiind înregistrate peste 15.000 într-un interval scurt, unele sin că utilizatorii nu pot descărca fotografii sau videoclipuri, sau se confruntă cu un încărcare extrem de lentă. În trecut, autoritățile au preferat să folosească termenul de „restricționare a funcționării”, ceea ce înseamnă, în realitate, o reducere deliberată a traficului, în încercarea de a bloca parțial serviciul fără o interdicție explicită.
O componentă a strategiei pentru un “internet suveran”
Această ultimată măsură trebuie înțeleasă în contextul unei politici mult mai ample a Kremlinului de a sancționa și controla spațiul digital, pentru a reduce dependența de platforme străine și a crea un „internet suveran”. În opinia experților, restricțiile din 2025 asupra apelurilor prin Telegram și WhatsApp, motive oficiale fiind de securitate și combaterea fraudei, sunt parte a unei idei mai largi de consolidare a controlului asupra comunicațiilor online. Anul trecut, Vladimir Putin a semnat legea pentru crearea unei platforme digitale naționale, centrata pe aplicația de stat Max, destinată să integreze serviciile guvernamentale și să asigure un flux de informații strict controlat de autorități. ONG-urile pentru drepturile omului avertizează că astfel de măsuri pot facilitează supravegherea în masă, reducând libertatea de comunicare și spori riscul de cenzură.
Impactul asupra comunicării și provocările de securitate
Telegram, fondată în 2013 de antreprenorul rus Pavel Durov, este apreciată pentru viteza și confidențialitatea ridicată, fiind un simbol al libertății digitale în Rusia și nu numai. Deși fondatorul s-a distanțat de autoritățile ruse și compania operează în afara jurisdicției statului, o blocare totală a platformei ar putea genera dificultăți majore nu doar pentru utilizatori, ci și pentru instituțiile apropiate de guvern, care utilizează canalul ca principal mijloc de comunicare. În acest climat tot mai restrictiv, tot mai mulți ruși recurg la servicii VPN pentru a ocoli restricțiile, ceea ce indică o rezistență în fața încercărilor de cenzură.
Departe de a fi doar o luptă tehnică, aceste măsuri reflectă o strategie geopolitică a Rusiei, în care controlul asupra internetului devine o componentă centrală a securității și influenței statului. În timp ce autoritățile justifică restricțiile prin necesitatea de a combate amenințările la adresa securității naționale, criticii avertizează că astfel de măsuri pun în pericol libertatea de exprimare și transparența informațională. Rămâne de văzut dacă, pe termen lung, aceste intervenții vor întâmpina opoziție sau dacă se vor consolida într-un nou model de comunicare digitală, controlat strict de Kremlin.
