Ordinul Arhitecților din România (OAR) Filiala București cere revitalizarea Casei Radio și integrarea sa într-un masterplan ecologic de-a lungul râului Dâmbovița. Solicitarea vine în contextul în care statul român a încheiat definitiv un litigiu internațional, evitând plata unor despăgubiri importante. Arhitecții îndeamnă administrația publică să abandoneze inițiativele speculative și să includă ruina de pe malul apei în coridorul verde-albastru, care ar trebui finalizat până în 2035.
OAR București subliniază importanța critică a terenului central al Capitalei. Într-un comunicat oficial, organizația a menționat că „Casa Radio nu este doar un litigiu juridic sau un proiect imobiliar eșuat”. Imobilul, început în perioada comunistă, funcționează de zeci de ani ca un „focar de degradare vizuală”, iar amplasamentul ocupă un spațiu central esențial. Potrivit OAR, Casa Radio se află „la intersecția dintre memorie urbană, infrastructură, mobilitate și dezvoltare contemporană”. Specialiștii insistă că viitorul acestui loc ar necesita o abordare responsabilă, luând în considerare importanța sa metropolitană. Lăsarea terenului în paragină sau cedarea lui către noi dezvoltatori de centre comerciale ar prelungi „agonia” urbanistică a zonei.
O viziune pentru Dâmbovița
„Orașul are nevoie de proiecte mature, integrate și credibile, nu de formule spectaculoase fără valoare urbană durabilă”, se arată în comunicatul arhitecților. În viziunea lor, OAR București susține, alături de instituții publice și organizații civice, o abordare unitară pentru râul Dâmbovița ca un coridor verde-albastru al Capitalei. Regenerarea fronturilor construite de-a lungul râului, conectarea spațiilor publice și valorificarea terenurilor strategice trebuie gândite coerent.
Opoziția față de specula imobiliară
Istoricul acestui spațiu relevă lipsa de viziune a autorităților. În 2008, filiala bucureșteană a OAR a criticat dur proiectul privat Dâmbovița Center. Experții au precizat atunci că „soluția propusă mutila clădirea existentă, solicita derogări urbanistice majore și afecta orașul atât funcțional, cât și ca imagine urbană”. Promotorii imobiliari urmăreau la acea vreme obținerea unor avantaje financiare disproporționate, în detrimentul spațiului public. Organizația a susținut atunci necesitatea unei dezbateri reale și a unui concurs public de arhitectură pentru o lucrare de o asemenea anvergură. OAR București reiterează acum acest aspect cu privire la intervențiile majore asupra Capitalei, care „trebuie fundamentate prin competență profesională, transparență administrativă, consultare publică și respect pentru patrimoniul construit”. OAR București avertizează că orașul are nevoie de proiecte mature, „nu de formule spectaculoase fără valoare urbană durabilă”.
Dâmbovița, coridor verde-albastru
În contextul actual, arhitecții susțin o abordare unitară pentru salvarea întregului curs de apă. OAR București precizează clar că „fosta Casa Radio trebuie să devină parte a acestei viziuni pentru Bucureștiul viitorului”, într-un moment în care un proiect major vizează transformarea râului dintr-o simplă arteră de trafic într-un coridor verde-albastru. Programul de reabilitare aparține Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, iar inițiativa propune redarea râului către locuitori până în anul 2035. Ignorarea râului a condus în ultimele decenii la o separare fizică a cartierelor, iar cetățenii evită malurile betonate din cauza aerului poluat și a lipsei totale de vegetație matură.
Autostrăzile urbane și soluțiile viitoare
Splaiul Unirii și Splaiul Independenței au ajuns să funcționeze exclusiv ca „autostrăzi urbane” în inima orașului. Experții susțin că eliberarea arterelor de mașini ar deveni o realitate după finalizarea completă a inelului de centură A0. După acest moment, tranzitul auto ar ocoli Bucureștiul, iar malurile betonate ar primi o funcțiune normală. Fără trafic greu, actualul albie betonată, cu asfaltul aferent, s-ar converti într-un spațiu de conexiune între cele două maluri. Noul culoar ar contribui direct la răcorirea Bucureștiului în perioadele de caniculă extremă. Inițiatorii speră ca primele segmente ale coridorului ecologic să devină funcționale în cursul anului viitor, subliniind importanța integrării Casei Radio într-o viziune mai largă.
