Vicepreședintele Comisiei Europene, comisarul Roxana Mînzatu, a avut o întâlnire cu premierul Bolojan la Bruxelles pentru a discuta despre stadiul investițiilor planificate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și despre posibilitatea transferului unor proiecte către fondurile tradiționale ale Uniunii Europene, cum ar fi Politica de Coeziune. De asemenea, s-a abordat continuarea unor investiții importante din PNRR, cum ar fi cele din domeniul sănătății, precum anumite secții de spitale. Mînzatu subliniază că Fondurile de Coeziune rămân o sursă esențială de finanțare pentru rezolvarea unor nevoi prioritare în educație, sănătate și incluziune socială în România.
Ea a afirmat că a avut discuții cu premierul Ilie Bolojan, care a avut întâlniri cu oficiali ai Comisiei Europene, inclusiv cu comisarul pentru politici de sănătate și fiscalitate, pentru a discuta despre măsurile de menținere a stabilității financiare, și cu comisarul pentru investiții, despre planul de dezvoltare pe care România trebuie să îl prezinte până pe 30 noiembrie pentru a putea accesa peste 16 miliarde de euro sub formă de împrumuturi din mecanismul SAFE, adoptat anul acesta.
Mînzatu a spus că a discutat cu Bolojan și despre situația investițiilor din PNRR și despre posibilitatea transferului unor proiecte în fondurile UE tradiționale, precum cele din Politica de Coeziune. Au fost abordate și probleme legate de implementarea Fondului Social European Plus în România, precum și modalități de continuare a unor proiecte cheie din PNRR, inclusiv anumite proiecte din domeniul sănătății, dincolo de cele opt deja planificate.
Comisarul european explică că termenul limită pentru finalizarea proiectelor din PNRR este 30 august 2026, iar ultimele solicitări de plată trebuie trimise la Bruxelles până în septembrie același an. În plus, ultimele plăți către statele membre vor fi făcute până la finalul anului 2026. Mînzatu precizează că proiectele cu progres insuficient au fost scoase din PNRR pentru a evita riscul neplății tranșelor de finanțare dacă nu se ating anumite ținte.
Ea reafirmă următoarele: politica de coeziune continuă să fie o resursă esențială pentru acoperirea unor nevoi importante în domenii precum educația, sănătatea și incluziunea socială. În același timp, Mînzatu susține că este permanent deschisă dialogului cu autoritățile române pentru a îmbunătăți și eficientiza utilizarea fondurilor europene disponibile națiunii.
