Peste 165.000 de hectare de păduri românești, echivalentul a aproximativ 1.650 km pătrați, au fost afectate de fenomenul de uscare în primele nouă luni ale anului 2025, o suprafață de șapte ori mai mare decât municipiul București. Aceste date alarmante au fost furnizate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, care atrage atenția asupra gravității schimbărilor climatice și a impactului comparabil cu o criză ecologică de proporții majore. Fenomenul de uscare a pădurilor reprezintă un semnal de alarmă pentru autorități, specialiști și întregul climat politic și social, într-un an în care discuțiile despre măsuri de adaptare și conservare capătă o relevanță din ce în ce mai acută.
## Dispariția pădurilor din cauza secetei extreme
Seceta extremă și temperaturile record, din ultimii ani, au avut efecte devastatoare asupra fondului forestier românesc, o resursă naturală esențială atât pentru biodiversitate, cât și pentru economie. Potrivit datelor Romsilva, în primele nouă luni ale anului, peste 163.000 de hectare de pădure au fost afectate, o cifră îngrijorătoare și în creștere față de anii anteriori. La nivel național, aceste păduri reprezintă un simbol al biodiversității și al vieții rurale, însă schimbările climatice și gestionarea inadecvată au început să le pună în pericol existența.
„Este o situație fără precedent pentru România, care necesită măsuri urgente pentru prevenție și intervenție”, afirmă reprezentanții Romsilva. Problema nu este doar lipsa de ploaie, ci și un cumul de factori, precum defrișările ilegale, gestionarea deficitara a resurselor și schimbările climatice globale. În ultimele decenii, temperaturile au crescut semnificativ, iar precipitațiile au devenit mai rare și mai intense, ceea ce afectează grav pădurile și ecosistemele forestiere.
## Impactul asupra biodiversității și economiei locale
Pădurile afectate de uscare nu sunt doar o problemă ecologică, ci și una economică, socială și culturală. Mulți localnici depind de activitățile forestiere, precum tăierea și prelucrarea lemnului, dar și de turismul ecologic, alimentat de peisajele naturale. Dispariția masivă a copacilor afectează biodiversitatea, amenințând speciile indigene și dispariția habitatelor naturale.
„Fenomenul de uscare a pădurilor are consecințe directe asupra ecosistemelor, fiind o problemă complexă și cu efecte multiple”, explică ecologii. Pe termen lung, acest lucru poate duce la dezechilibre ecologice semnificative și la vulnerabilizarea peisajelor naturale. În același timp, riscul de incendii forestiere crește în condițiile în care zonele secate sunt mai susceptibile la arsuri și incendii, agravând și mai mult situația.
Guvernele locale și centrale caută soluții pentru a contracara această tendință, însă eforturile sunt îngreunate de lipsa fondurilor și de complexitatea problemelor. Pe fondul acestor provocări, administrațiile încearcă să implementeze măsuri de refacere a pădurilor, dar timpul este un factor critic. În prezent, colaborarea între instituții, organizații și comunități devine crucială pentru a evita agravarea situației și pentru a proteja ultimele zone verzi ale țării.
## Perspective și măsuri de gestionare
În contextul acestui dezastru ecologic, autoritățile și specialiștii solicită o reevaluare urgentă a politicilor de gestionare a pădurilor, precum și investiții în cercetare și infrastructură verde. Printr-un management durabil și intervenții rapide, se speră în reducerea efectelor negative și în salvarea pădurilor restante. Strategiile trebuie să includă atât măsuri de prevenție, cât și de reabilitare a suprafețelor afectate, precum și campanii de conștientizare a populației privind importanța pădurilor și a biodiversității.
Inițiativele internaționale și finanțările pentru combaterea schimbărilor climatice pot juca, de asemenea, un rol major în sprijinirea României, țară cu un fond forestier considerabil, însă vulnerabil. În condițiile în care clima devine tot mai imprevizibilă, aceste eforturi vor trebui să fie mai concertate și mai sustenabile.
Pe măsură ce sezonul de vară și anii următori promit să aducă noi provocări pentru fondul forestier românesc, întrebarea devine nu doar dacă, ci când va putea fi stabilizată această situație critică. Este clar însă că, dacă nu se vor lua măsuri ferme și coerente, blocajul ecologic riscă să devină un obstacol de nepășit pentru viitorul patrimoniului natural al României.
