Inteligența Artificială, în centrul dezbaterii publice: provocări și riscuri pentru România
În era digitală, inteligența artificială (AI) nu mai reprezintă un simplu subiect de cercetare sau o tehnologie de nișă, ci a devenit o realitate cu impact direct asupra vieții noastre. De la modul în care consumăm informații și facem cumpărături, până la deciziile fundamentale din domeniul finanțelor și sănătății, AI modelează în mod subtil dar profund societatea modernă. Cu toate acestea, utilizarea tot mai extinsă a acestor tehnologii aduce cu sine și o serie de provocări, în special în regiunea noastră, unde legislația și infrastructura sunt încă în faza de adaptare.
Algoritmii AI: influență în social media și riscuri de manipulare
Un exemplu concret al modului în care AI afectează viețile cotidiene îl reprezintă platformele de social media. Rețele precum Facebook sau TikTok devin spații în care algoritmii AI nu doar personalizează conținutul, ci și influențează gândirea și percepțiile utilizatorilor. În cazul Facebook, o parte semnificativă a ceea ce vedem provine de la pagini pe care nu le urmărim, în timp ce TikTok folosește un sistem sofisticat de analiză a fiecărei interacțiuni pentru a construi „bule informaționale” personalizate — o situație care îi îngrijorează tot mai mult pe experți din domeniul securității digitale.
Această „filtrare” a informației a dus la transformarea social media într-un spațiu controlat de algoritmi, în care dezinformarea, radicalizarea și manipularea emoțiilor pot deveni instrumente de influență. „Social media nu mai este o piață liberă de idei, ci un spațiu filtrat de algoritmi care pot amplifica dezinformarea, radicaliza opinii sau manipula emoții. Fără reguli clare, nimeni nu știe ce decizii iau acești algoritmi”, avertizează deputatul Andrei Baciu. În absența unor reguli clare, riscurile ca aceste tehnologii să fie utilizate în mod abuziv pentru manipulare rămân semnificative.
Impactul AI în domeniul financiar și sănătate: implementări și controverse
Perspectiva de utilizare a AI în sectorul financiar și sănătate devine tot mai prezentă, dar nu fără controverse. În domeniul bancar, deciziile legate de acordarea creditelor sunt în mare măsură influențate de algoritmi care analizează volume mari de date personale. Deși aceste tehnologii pot crește eficiența procesului, există riscul unor discriminări pe criterii de gen, vârstă sau etnie, fără ca persoanele afectate să beneficieze de explicații clare sau de posibilitatea de a contesta deciziile automatizate.
Nici sistemul sanitar nu este ocolit de aceste provocări. Deși algoritmii AI pot contribui la detectarea timpurie a unor boli grave, precum cancerul pulmonar, prezența lor ridică întrebări legate de transparență și responsabilitate. În cazul triajului pacienților sau al prioritizării tratamentelor, există riscul ca deciziile să fie luate pe baza unor algoritmi opaci, ceea ce poate duce la prejudecăți și decizii eronate. „În lumea AI, prezența unui ‘human in the loop’ devine esențială. Tehnologia trebuie să sprijine decizia umană, nu să o înlocuiască fără responsabilitate”, afirmă Baciu.
Răspunsul României la provocările AI: întârziere și oportunități
În ciuda acestor riscuri, autoritățile române par să fie în urmă față de alte state UE în gestionarea implementării și reglementării AI. Regulamentul european privind inteligența artificială a fost intrat în vigoare în august 2024, însă, până în prezent, România nu a reușit să desemneze o autoritate națională competentă, deși termenul legal a fost depășit. În acest moment, alte state europene, precum Spania, Italia și Germania, au luat inițiative concrete pentru elaborarea și aplicarea legislației în domeniu, inclusiv crearea unor agenții speciale de supraveghere.
Deputatul Baciu afirmă că România trebuie să își intensifice eforturile pentru a nu rămâne în urmă. Cu o populație de specialiști în domeniul IT și AI, precum și un potențial energetic considerabil, țara noastră are avantaje strategice pentru dezvoltarea unei infrastructuri solide în domeniul inteligenței artificiale. El propune crearea unei comisii parlamentare dedicate, care să monitorizeze legislația și să evalueze riscurile sistemice, de la dezinformare și deepfake-uri, până la vulnerabilități cibernetice.
Pe măsură ce tehnologia avansează, perspectiva unui cadru regulamentar clar și responsabil devine esențială pentru a proteja drepturile cetățenilor și pentru a valorifica potențialul AI în beneficiul societății. În această cursă, România trebuie să fie pregătită nu doar să adapteze legislația, ci și să asigure o dezvoltare etică și controlată a tehnologiilor inteligente, pentru ca inovația să devină un motor de creștere responsabilă și sustenabilă.
