Conform Financialintelligence.ro: România, deși vorbește intens despre energie electrică, baterii și panouri fotovoltaice, neglijează o nevoie urbană stringentă: răcirea activă a orașelor. Această abordare superficială ignoră complexitatea adaptării climatice, concentrându-se preponderent pe surse de energie regenerabilă, fără a addressa, însă, problemele directe cauzate de creșterea temperaturilor în mediul urban.
Impactul caniculei și lipsa soluțiilor
Canicula tot mai frecventă și intensă afectează sănătatea locuitorilor din orașe, crește consumul de energie pentru aerul condiționat și degradează calitatea vieții. Expertul Dumitru Chisaliță, Președintele AEI, atrage atenția asupra faptului că soluțiile punctuale, cum ar fi aparatele de aer condiționat, nu constituie o strategie pe termen lung. Acestea generează, pe de o parte, un consum energetic suplimentar, iar pe de altă parte, eliberează căldură în exterior, amplificând problema.
nnEste necesară o paradigmă nouă, care să integreze concepte precum „răcirea urbană activă”. Aceasta presupune implementarea unor strategii mult mai complexe, care vizează reducerea absorbției de căldură de către suprafețele construite și acoperite, dar și creșterea suprafețelor verzi și a corpurilor de apă.
Strategii pentru o răcire urbană eficientă
Implementarea unor materiale de construcție cu proprietăți reflectorizante adecvate pentru a reduce supraîncălzirea clădirilor este un pas esențial. De asemenea, investițiile în spații verzi, parcuri urbane și copaci pe bulevarde pot contribui semnificativ la crearea unor microclimate mai suportabile. Aceste elemente naturale acționează ca niște „plămâni verzi” ai orașului, oferind umbră și contribuind la evaporarea apei, un proces de răcire naturală.
nnEste importantă și utilizarea inteligentă a corpurilor de apă, fie că vorbim de fântâni arteziene, mici lacuri urbane sau chiar sisteme de irigații strategice. Acestea nu numai că adaugă un element estetic, dar joacă un rol activ în moderarea temperaturilor locale. O planificare urbană eficientă ar trebui să includă aceste elemente ca parte integrantă a proiectelor de dezvoltare.
Rolul politicilor publice și al cetățenilor
Abordarea deficitară actuală a problemei necesită o schimbare de perspectivă la nivelul autorităților. Deciziile politice trebuie să anticipeze impactul schimbărilor climatice asupra mediului urban și să prioritizeze soluții sustenabile. Suprafețele ecologice, acoperișurile verzi și fațadele verzi pot deveni elemente standard în construcțiile noi și în reabilitarea celor existente.
nnÎn acest context, societatea civilă și cetățenii au un rol de jucat prin conștientizarea importanței acestor măsuri și prin presiunea exercitată asupra factorilor de decizie. Forumurile de dezbatere precum cele organizate de AEI pot contribui la crearea unei agende publice care să pună accentul pe adaptarea orașelor la un climat în schimbare. România are nevoie de o viziune pe termen lung, care să depășească simpla gestionare a simptomelor caniculei.
nnDiscuțiile despre noi capacități de producție a energiei electrice, inclusiv cele pentru baterii și panouri fotovoltaice, sunt vitale, dar trebuie să fie completate de strategii concrete pentru a face mediul urban mai rezilient la temperaturi extreme. Fără o planificare coerentă a răcirii urbane, investițiile în energie regenerabilă riscă să fie anulate de o creștere exponențială a consumului pentru climatizare.nn
Sursa: Financialintelligence.ro
