România ocupă unul dintre primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de zile de vacanță acordate elevilor, cu un total de 117 zile cumulativ pentru anul școlar 2025-2026. Doar câteva state membre ale UE, precum Letonia, Lituania și Malta, le depășesc în această privință, plasând țara noastră pe poziția a cincea în clasamentul european al timpului liber pentru elevi.
Vacanțe lungi, performanțe școlare sub așteptări
Deși o asemenea durată a vacanțelor pare să fie un indicator al libertății și timpului liber pentru elevi, specialiști și factori de decizie din educație avertizează asupra faptului că aceasta poate avea și impact negativ asupra continuității procesului educațional. În cazul României, numărul mare de zile libere pare să fie un element de comparație cu alte țări în care programele școlare sunt mai stringente, dar rezultatele la teste internaționale și evaluări naționale rămân sub nivelul dorit.
Pentru comparație, în multe state nordice sau baltice, perioada de vacanță este tot considerabilă, dar majoritatea elevilor beneficiază și de un sistem educațional extrem de competitiv și bine structurat, care compensează timpul liber mai lung. În plus, programele de după școală și activitățile extrașcolare sunt mai bine puse la punct, contribuind la formarea unor elevi bine pregătiți și adaptabili la provocările moderne.
Contextul european și responsabilitatea autorităților
Este de menționat că, în cazul României, durata vacanțelor a fost stabilită în funcție de tradiții, condițiile climatice și anumite directive ale Ministerului Educației. Totuși, nu toți experții sunt de acord că un număr atât de mare de zile libere este benefic pentru sistemul de învățământ. În anumite țări din UE, programele sunt gândite astfel încât să echilibreze timpul de studiu cu cel de relaxare, dar și pentru a preveni fenomenul „scolii prelungite”, care duce la epuizare și scădere a randamentului.
De exemplu, în Danemarca și Suedia, vacanțele sunt mai bine distribuite pe parcursul anului școlar, iar aceste țări înregistrează rezultate foarte bune la evaluările internaționale precum PISA. Experții consideră astfel că, pentru a crește performanțele elevilor, trebuie găsită o balanță între perioadele de odihnă și cele de studiu.
Ce indică evoluția duratei vacanțelor în timp?
Dincolo de simple statistici, această poziție a României în clasamentul european ilustrează o problemă mai largă: echilibrul între timp liber și responsabilitatea educației. În ultimele decenii, s-a observat o tendință de extindere a vacanțelor în contextul dorinței de a oferi elevilor perioade suficiente de odihnă, însă trebuie analizată și impactul lor asupra performanțelor școlare.
Autoritățile din sistemul educațional românesc au început deja să analizeze aceste aspecte, încercând să adapteze calendarul astfel încât să ofere elevilor suficiente perioade de relaxare fără a compromite rigurozitatea învățământului. În același timp, cadrul legislativ trebuie să răspundă provocărilor unei societăți în continuă schimbare, unde competențele și flexibilitatea sunt esențiale pentru succes.
În lumina acestor realități, rămâne de văzut cum va evolua politica de organizare a vacanțelor în anii următori. În timp ce unele explicații insistă pe tradiție și condiții climatice, altele indică nevoie de o reevaluare a modalităților de a îmbina odihna cu responsabilitatea educației, pentru a răspunde atât nevoilor elevilor, cât și celor ale societății moderne.
