Conform Digi24: România riscă să fie nevoită să recurgă la împrumuturi scumpe pentru a acoperi pierderea a 770 de milioane de euro din Fondul de Redresare și Reziliență (PNRR), după eșecul adoptării legii salarizării unitare. Economistul Adrian Mitroi a avertizat că această sumă, echivalentul a 3,8 miliarde de lei, este „pierdută” și va genera costuri suplimentare de peste 50 de milioane de euro anual din dobânzi.
Costuri suplimentare din cauza legii salarizării
Pierderea banilor europeni impune statului român necesitatea de a găsi alte surse de finanțare, cel mai probabil prin noi împrumuturi pe piețele interne și externe. Adrian Mitroi a subliniat că piața locală de împrumuturi este deja limitată, iar accesarea fondurilor de pe piețele internaționale va veni cu dobânzi ridicate.
„Cash-ul acela este pierdut. Sunt 3,8 miliarde de lei echivalent. La cât ne împrumutăm noi local, un pic mai ieftin deocamdată, 6,5-7%, asta înseamnă peste 50 de milioane de euro echivalent pe an, adică probabil aproape 5 milioane pe lună. Bani pe care i-am pierdut și nici nu-mi dau seama de ce”, a declarat Adrian Mitroi la Digi24.
Acesta a criticat modul în care politicienii au gestionat situația, acuzându-se reciproc pentru eșecul legii salarizării fără a discuta consecințele financiare.
Risc crescut pentru ratingul de țară
Pe lângă povara împrumuturilor costisitoare, economistul Adrian Mitroi a atras atenția asupra unui risc iminent de retrogradare a ratingului de țară. Lipsa de coeziune politică și incapacitatea de a implementa reforme cheie erodează încrederea investitorilor și pot duce la evaluări nefavorabile din partea agențiilor de rating.
„Nu uitați că mai avem un rating și probabilitatea de rating în jos începe să crească exponențial”, a avertizat Mitroi. El a considerat că discuțiile politice actuale sunt „inutile și fără rost” și nu abordează problemele economice esențiale.
Soluții temporare ratate
Adrian Mitroi a propus o soluție temporară care ar fi putut fi implementată de Parlament pentru a evita pierderea fondurilor europene. Aceasta ar fi implicat prelungirea aplicării contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei, ca sursă pentru acoperirea deficitului bugetar identificat de Comisia Europeană.
„Trebuia luată o hotărâre de Parlament să prelungească CASS-ul pentru pensiile peste 3.000 de lei, ca să fie sursa miliardului aceluia pe care l-a găsit Comisia Europeană lipsă acolo. Dacă aveam asta, le arătam și sursa banilor și o rezolvam cumva”, a explicat economistul.
Deși a recunoscut că această măsură ar fi fost o soluție de compromis și ar fi pus o povară suplimentară pe pensionari, Mitroi a susținut că scopul principal era de a securiza fondurile europene, iar ulterior s-ar fi putut căuta soluții de echilibrare. Consecințele eșecului legislativ vor afecta atât fluxul de numerar al statului, cât și procesul general de reformă.
Sursa: Digi24
