România se află în pragul unor schimbări majore în domeniul energiei descentralizate, odată cu avansarea unui proiect de lege care intenționează să stabilească norme stricte de securitate cibernetică pentru prosumatori și mici producători de energie din surse regenerabile. În timp ce inițiativa a fost aprobată tacit de Senat în februarie 2026, aceste reglementări vor ajunge acum în atenția Camerei Deputaților, care va decide asupra formei finale.
Un pas spre securizarea rețelelor electrice sau o restricție pentru prosumatori?
Proiectul vizează introducerea unor standarde tehnice obligatorii pentru accesul la rețelele electrice, precum și pentru dispecerizarea energiei produse de către micii producători. În esență, legea se aplică în mod prioritar unităților de producție de mici dimensiuni, cu puteri instalate de până la 1 MW, inclusiv prosumatorii persoane fizice și mici comercianți. Prin această legislație, autoritatea încearcă să asigure o protecție mai bună a infrastructurii critice a sistemului energetic național, atribuind Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) competența de a stabili reguli tehnice pentru prevenirea riscurilor generate de creșterea numărului de unități de producție descentralizate.
De partea cealaltă, această inițiativă generează suspiciuni și îngrijorări majore în rândul comunităților de prosumatori și organizațiilor civice din sectorul energiei. Reprezentanții acestor grupuri avertizează că legea poate conduce la intervenții directe asupra instalațiilor fotovoltaice individuale, inclusiv restricții de producție sau chiar oprirea funcționării în anumite condiții. Critica principală vizează planul de a audita tehnic și informatic sute de mii de echipamente, o inițiativă percepută ca fiind costisitoare și ineficientă, având în vedere diversitatea marcilor și modelelor folosite de prosumatori.
„auditarea unui număr atât de mare de echipamente ar genera costuri logistice și financiare uriașe, pe care mulți nu ar putea să și le permită,” spun reprezentanții asociațiilor de prosumatori, subliniind riscul ca asemenea măsuri să favorizeze marile companii energetice în detrimentul micilor producători. În același timp, temerile privind pierderea autonomiei individuale sunt tot mai acut exprimat, mulți susținând că proiectul ar putea permite intervenții centralizate sub pretextul securității cibernetice, reducând libertatea de gestionare a instalațiilor proprii.
Conflictele de autoritate și nevoia de reglementare clară
Reacțiile din partea experților și autorităților de reglementare nu s-au lăsat mult timp așteptate. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și-a exprimat critici ferme, avertizând că legislația nu reflectă corect cadrul deja existent și că nu trebuie ignorat rolul său de autoritate competentă în domeniul securității cibernetice pentru sectorul energetic. În viziunea ANRE, prioritar trebuie să fie protejarea infrastructurilor strategice și a sistemelor informatice centrale, nu monitorizarea individuală a prosumatorilor.
De asemenea, Consiliul Concurenței a solicitat clarificări privind domeniul de aplicare al legii, pentru a evita interpretări ambigue ce ar putea afecta și mai mult concurența și echilibrul în sectorul energiei distribuite. România numără peste 250.000 de prosumatori conectați la rețea, cu o putere totală instalată de peste 3.000 MW, o valoare considerabilă raportată la consumul național. Producția descentralizată nu mai poate fi ignorată, ci devine o componentă integrată și critică a sistemului energetic național.
În esență, proiectul de lege marchează o schimbare de paradigmă: energia regenerabilă din surse locale nu mai este doar un argument în favoarea sustenabilității, ci și un element de securitate digitală. În această nouă perspectivă, dezbaterile nu mai sunt exclusiv despre panouri și invertoare, ci despre controlul datelor, accesul la infrastructura digitală și echilibrul dintre interesele naționale și libertatea individuală de a produce și consuma energie.
Perspectiva ultimelor dezvoltări arată că finalul acestui proces legislativ va avea un impact durabil asupra modului în care România va gestiona și proteja energia descentralizată, în contextul unui sistem energetic tot mai digitalizat și vulnerabil. Rămâne de văzut dacă deputații vor adopta o variantă mai echilibrată, care să asigure securitatea fără a suprareglementa și limita drastic libertățile prosumatorilor.
