România, Polonia și Ungaria, în război cu Pfizer la Bruxelles din cauza contractelor de vaccin anti-COVID
România, Polonia și Ungaria se confruntă cu compania farmaceutică Pfizer în fața justiției europene, într-un conflict legat de contractele de achiziție a vaccinurilor anti-COVID semnate în timpul pandemiei. Procesele, care se desfășoară la Bruxelles, vizează sume uriașe, de miliarde de euro, pentru doze de vaccin care nu au mai fost livrate sau plătite. Decizia instanței este așteptată în următoarele săptămâni, cu implicații majore pentru cele trei state.
Disputa banilor: doze nefolosite și facturi restante
Litigiile au apărut pe fondul refuzului celor trei state de a mai accepta sau plăti anumite livrări de vaccin. Scăderea cererii și stocurile deja existente au condus la această situație conflictuală. Judecătorii vor trebui să stabilească dacă aceste țări sunt obligate să achite dozele comandate, chiar dacă nu le mai folosesc.
În cazul României, autoritățile au oprit livrările pentru aproximativ 28 de milioane de doze, în valoare de peste 600 de milioane de euro. Polonia se confruntă cu o posibilă plată de aproape 1,4 miliarde de euro, în timp ce Ungaria este vizată de pretenții de zeci de milioane.
Poziții divergente: de la neînțelegeri contractuale la presiuni farmaceutice
Reprezentanții României susțin că acordurile trebuie privite prin prisma legislației și a dreptului contractual aplicabil. Ei consideră că situația reflectă „campania mai amplă a Pfizer de a exercita presiuni asupra țărilor UE în ceea ce privește livrarea contractelor de vaccinuri împotriva COVID, chiar dacă situația sau nevoile obiective de sănătate publică s-au schimbat drastic”.
Pfizer, pe de altă parte, argumentează că încearcă să oblige statele membre să își respecte angajamentele. Compania susține că a dat dovadă de „flexibilitate extraordinară” și că a fost angajată în adaptarea la situațiile specifice ale statelor membre.
Contextul general al achizițiilor comune de vaccinuri în Uniunea Europeană ridică semne de întrebare. Contractele au fost stabilite într-un moment de criză, când cererea era mare, iar situația pandemică nu dădea semne de sfârșit. Un oficial european declara la acea vreme: „fiecare stat membru era liber să decidă dacă încheie un contract, sau dacă se retrage”.
Curtea Europeană de Justiție ar putea să se pronunțe „până la sfârșitul lunii martie” cu privire la obligațiile legale ale statelor implicate.
Sursa: Mediafax
