Conform Economistul.ro: Unul din patru europeni cumpără bilete online pentru evenimente, dar România se află în coada clasamentului UE, cu doar 12,6% din populație recurgând la această metodă în 2025. Ponderea a crescut la nivelul Uniunii Europene, atingând 26,8% în 2025, față de 23% în anul precedent. Această digitalizare a accesului la evenimente este însă departe de a fi uniformă pe continent.
Diferențe semnificative între statele membre
Irlanda domină clasamentul european, cu o cotă de 51,5% din populație care a achiziționat bilete online. Țările de Jos și Danemarca urmează îndeaproape, cu procente de 48,1% și, respectiv, 47,9%. La polul opus, Bulgaria, România și Italia înregistrează cele mai scăzute valori, toate sub 15%. România, cu 12,6%, este depășită doar de Bulgaria (11,4%), în timp ce Italia se situează la 14,2%.
Această disparitate se reflectă și în comparația dintre mediul urban și cel rural. În 2025, 34% dintre utilizatorii de internet din orașe au cumpărat bilete online, în timp ce în mediul rural procentul a fost de 23%. Acest decalaj de 11 puncte procentuale poate fi parțial explicat de accesul mai facil la oferte culturale și la conexiuni rapide la internet în zonele urbane.
Consumul cultural digital, în creștere
Biletele pentru evenimente reprezintă doar o parte dintr-un ecosistem mai larg de consum cultural digital. În 2025, 39% dintre utilizatorii de internet din UE au achiziționat online cel puțin un serviciu cultural, ceea ce înseamnă 37% din populația totală. Abonamentele pentru filme, seriale sau evenimente sportive sunt cele mai populare, cu 33% dintre utilizatorii de internet având un astfel de abonament. Urmează biletele pentru evenimente (29%) și abonamentele la servicii de streaming muzical (23%).
Datele Eurostat indică o preferință crescândă pentru achizițiile digitale, însă diferențele dintre statele membre persistă. Irlanda, Danemarca și Țările de Jos se numără frecvent printre liderii în achiziția de servicii culturale online, în timp ce România și Bulgaria rămân la coada clasamentului. De exemplu, în cazul abonamentelor pentru filme, seriale sau sport, peste jumătate dintre utilizatorii de internet din Irlanda (64%), Danemarca (61%), Țările de Jos (59%) și Suedia (54%) dețin astfel de servicii.
Utilizarea internetului în general pentru activități culturale este ridicată în UE. În 2025, 94% dintre persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani folosiseră internetul în cele trei luni anterioare sondajului. Lectura știrilor online atinge 71%, urmând vizionarea de conținut video (79% în 2024), ascultarea sau descărcarea de muzică (65%) și jocurile (34%). Nivelul de educație influențează semnificativ aceste comportamente, persoanele cu studii superioare având o utilizare mult mai intensă a internetului pentru astfel de activități.
Sondajul a analizat și utilizarea inteligenței artificiale generative. În 2025, 35% dintre utilizatorii de internet din UE au declarat că au folosit astfel de instrumente, procentul fiind de 65% în rândul tinerilor între 16 și 24 de ani și doar 8% în grupa de vârstă 65-74 de ani. Studenții se disting prin cea mai mare utilizare, de 72%. România se numără printre țările cu cea mai mică pondere în utilizarea AI generative, doar 19%.
Este important de menționat că datele Eurostat măsoară metoda de achiziție și nu numărul total de evenimente la care participă o persoană. De asemenea, sondajul nu oferă informații despre valoarea cheltuielilor sau numărul de bilete achiziționate.
Datele provin din sondajul anual al Uniunii Europene privind utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor în gospodării și de către persoane, analizând indivizi cu vârste între 16 și 74 de ani din gospodării private.
Sursa: Economistul.ro
