Acasă / Economie / România, pe ultimul loc în Europa la bilete online cumpărate
Economie

România, pe ultimul loc în Europa la bilete online cumpărate

7 august 2026
România, codas la cumpărături online: Doar 1 din 4 europeni cumpără bilete digital

Conform Economistul.ro: Peste un sfert din populația Uniunii Europene, mai exact 26,8%, a cumpărat online bilete pentru evenimente în primele trei luni ale anului 2025, o creștere față de 23% în 2024. Cu toate acestea, discrepanțele între statele membre rămân semnificative, Irlanda conducând detașat cu 51,5%, în timp ce România se clasează printre ultimele, cu doar 12,6%.

Achiziții online de bilete: Irlanda la polul opus față de România

Irlanda este singurul stat membru unde peste jumătate din populație a recurs la achiziționarea online de bilete pentru evenimente în perioada analizată. Procentul de 51,5% este de peste patru ori mai mare comparativ cu cel înregistrat în România, care se situează, la fel ca în anul precedent, în coada clasamentului european. Doar Bulgaria, cu 11,4%, se află sub nivelul României, urmată de Italia, cu 14,2%. Țările de Jos, cu 48,1%, și Danemarca, cu 47,9%, completează podiumul statelor cu cea mai mare rată de achiziție online a biletelor pentru evenimente.

Creșterea generală la nivelul UE, de 3,8 puncte procentuale în doar un an, demonstrează o tendință clară spre digitalizarea consumului cultural. Această expansiune nu este, însă, uniform distribuită, diferențele majore sugerând o varietate de factori, de la infrastructura digitală la obiceiurile de consum specifice fiecărei țări.

Factori determinanți în accesarea online a evenimentelor

Studiul Eurostat, care analizează utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor în gospodării, evidențiază și alte elemente care influențează achizițiile online de bilete. Locația geografică joacă un rol important: 34% dintre utilizatorii de internet din mediul urban au cumpărat bilete online, comparativ cu 23% din mediul rural. Acest decalaj se poate datora, parțial, accesului mai facil la evenimente culturale în orașe și, implicit, unei mai mari frecvențe a achizițiilor.

De asemenea, vârsta se profilează ca un factor determinant. Grupa de vârstă 25-34 de ani manifestă cea mai pronunțată înclinație spre achizițiile culturale online, cu o scădere progresivă pe măsură ce înaintăm în vârstă. Totuși, comportamentul de cumpărare variază în funcție de tipul de produs; achiziția de jocuri video sau abonamente de gaming este mai populară în rândul tinerilor de 16-24 de ani.

Studenții, în special, reprezintă un grup demografic cu o utilizare accentuată a canalelor digitale pentru accesarea culturii. 36% dintre studenții care folosesc internetul au cumpărat bilete pentru evenimente, aceasta fiind cea mai populară categorie de achiziție culturală în acest grup. Le urmează abonamentele la servicii de streaming muzical (30%) și jocurile descărcate digital (22%).

Consumul cultural digital: Tendințe și diferențe regionale

Pe ansamblul UE, 39% dintre utilizatorii de internet au achiziționat cel puțin un serviciu cultural online în 2025, procentajul ridicându-se la 37% din populația totală. Cea mai răspândită formă de consum cultural digital o reprezintă abonamentele plătite pentru filme, seriale sau transmisiuni sportive, deținute de 33% dintre utilizatorii de internet. Biletele pentru evenimente ocupă locul secund, cu 29%, urmate de abonamentele de streaming muzical (23%).

Chiar și în aceste categorii, diferențele dintre statele membre persistă. Irlanda, Danemarca și Țările de Jos se mențin în fruntea clasamentelor pentru achiziția serviciilor culturale digitale. În privința abonamentelor la servicii de streaming video sau sportiv, peste jumătate dintre utilizatorii de internet din Irlanda (64%), Danemarca (61%), Țările de Jos (59%) și Suedia (54%) dețin astfel de abonamente.

România și Bulgaria continuă să se afle în partea inferioară a clasamentului european în majoritatea categoriilor de consum cultural digital, subliniind necesitatea unor strategii pentru creșterea penetrării acestor servicii și în statele cu rate de adopție mai scăzute.

Sursa: Economistul.ro

Articole similare