România, pe primul loc în Europa la consumul de alcool, o realitate alarmantă care continuă să accentueze problemele de sănătate publică și să pună sub semnul întrebării politicile de prevenție din țară. Potrivit unui raport recent publicat, în 2021, alcoolul a fost responsabil pentru 5% din totalul deceselor înregistrate în România, făcând din țară unul dintre cele mai periculoase state din Europa în ceea ce privește pattern-urile de consum al acestui alcoolic. În contextul în care această statistică reflectă o realitate tot mai alarmantă, comunitatea medicală și autoritățile se confruntă cu provocarea de a implementa măsuri eficiente pentru reducerea impactului asupra sănătății populatiei.
Zilnic, din cauza alcoolului, mor oameni în România
Consumul excesiv de alcool nu mai este un fenomen izolat, ci o problemă amplă, ce afectează toate categoriile sociale. Numărul de decese atribuite alcoolismului a crescut în ultimii ani, în ciuda eforturilor de conștientizare, iar specialiștii avertizează asupra faptului că România ocupă unul dintre cele mai proeminente locuri în Europa în această clasăție nefericită. Nu doar bolile hepatice sau accidentele rutiere sunt legate direct de consumul excesiv, ci și afecțiuni cardiovasculare și diverse forme de cancer, toate cu potențial mortal.
„Consumul de alcool a fost cauza a 5% din totalul deceselor înregistrate în România în anul 2021”, se arată în rapoartele autorităților sanitare. Această cifră plasează România printre țările cu cele mai periculoase tipare de consum alcoolic din Europa, ceea ce întărește necesitatea unor intervenții urgente pe frontul sănătății publice. În condițiile în care stilul de viață dezordonat, lipsa de educație privind efectele alcoolului și accesul facil la astfel de produse contribuie în mod considerabil la această situație, devine evidentă nevoie de strategii holistice de prevenție.
Factori sociali, economici și culturali ce alimentează problema
Factori sociali și economici contribuie semnificativ la continuarea unei such pattern-uri de consum. În România, consumul de alcool a devenit, într-un anumit context, un mod de a face față stresului cotidian, șocurilor socio-economice sau chiar ritualuri sociale și culturale. În mediul rural, accesul dificil la servicii medicale și la informație despre efectele alcoolului favorizează menținerea unui stil de viață periculos, în timp ce urbanul, în ciuda diversității de opțiuni, nu reușește să reducă tendința de exces.
Ca răspuns, autoritățile și organizațiile medicale încearcă să pună în aplicare campanii de conștientizare și programe de reducere a riscului, însă rezultatele sunt încă modeste. Analiștii atrag atenția și asupra necesității unor măsuri de creștere a accesului la alternative sănătoase, precum activități de recreere și consiliere psihologică, pentru a diminua tentația de a recurge la alcool ca soluție de moment.
Perspective și provocări pentru viitor
Deși situația rămâne critică, există semnale de speranță în noile politici și inițiative de prevenție, care vizează educația pentru sănătate, precum și restricții mai dure asupra marketingului și vânzării alcoolului. Autoritățile înscriu eforturi pentru a integra aceste măsuri în strategii pe termen lung, însă timpul și determinarea vor fi decisive în reducerea numărului de decese cauzate de alcool.
Pe termen mediu și lung, scandalul privind impactul alcoolismului asupra sănătății populației a prins tot mai mult contur în discuția publică. Cu toate acestea, pentru a schimba drastic tabuurile sociale și pattern-urile de consum, va fi nevoie de o abordare multidisciplinară, care să implice nu doar medicii, ci și școala, mass-media și comunitățile locale. Tocmai de aceea, provocarea pentru viitor rămâne, în mod evident, de a construi o societate mai responsabilă și mai informată, capabilă să reducă aceste statistici negative în următorii ani.
